Eveniment

Guvernul Cîţu a fost demis; Iohannis lipseşte 2 zile din ţară; Dragoş Damian, Terapia Cluj: Toată clasa politică trebuie să plece cu totul acasă; BNR a majorat rata de dobândă de la 1,25% la 1,5% în încercarea de a ţine sub control inflaţia, care creşte peste aşteptări

Guvernul Cîţu a fost demis; Iohannis lipseşte 2 zile...

Autor: Petru Mazilu

05.10.2021, 14:48 11209

Guvernul Cîţu a fost demis. 234 de parlamentari PSD, USR şi AUR au votat deja pentru moţiunea de cenzură. Este numărul minim necesar pentru demiterea cabinetului. Procesul de votare nu s-a încheiat, iar cele trei partide au împreună 280 de parlamentari.

Consultările pentru noul Guvern ar putea avea loc joi la Palatul Cotroceni.

Preşedintele României, Klaus Iohannis, este aşteptat să convoace la consultări partidele parlamentare.

Guvernul Cîţu a fost demis după ce marţi 281 de parlamentari au votat pentru moţiunea de cenzură a PSD. Este vorba despre senatori şi deputaţi de la PSD, USR şi AUR. Pentru a fi aprobată, moţiunea avea nevoie de 234 de voturi.

Dragoş Damian, şeful Terapia Cluj, spune că toată clasa politică trebuie să plece acasă. 

Preşedintele Iohannis lipseşte două zile din ţară, participând la Consiliul European din Slovenia. 

Consiliul de administraţie al BNR a decis astăzi să majoreze dobânda-cheie la 1,50%, de la minimul istoric de 1,25%, decizia fiind anticipată de unii analişti în contextul creşterii inflaţiei. 

BNR a mai decis şi majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 0,75 la sută pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an, de la 1,75 la sută pe an, începând cu data de 6 octombrie 2021.

Unele bănci centrale, chiar din regiune, au început să înăsprească politica monetară şi să treacă la majorări de dobânzi, având în vedere creşterea preţurilor la nivel internaţional.

Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, susţinea anterior că vede posibile creşteri consecutive ale dobânzii-cheie a BNR a câte 25 puncte de bază începand de astăzi până ajungem la o rată finală de 2,50%.

„Având în vedere ultimele evoluţii regionale (creşteri ale dobânzilor în Republica Cehă şi Ungaria), o inflaţie probabil peste 6% până la sfârşitul anului şi presiunile evidente ale cursului de schimb, credem că şansele se înclină spre o creştere a ratei de 25 pb la reuniunea de marţi. Nu anticipăm modificări ale RMO sau ale coridorului facilităţilor permanenteî, anticipează Tătaru.

Cea mai recentă decizie a boardului BNR privind dobânda a fost în ianuarie 2021, când dobânda-cheie a fost redusă surpinzător la 1,25%, aceasta fiind cea de-a patra reducere de dobândă de după declanşarea pandemiei COVID-19. Practic, de la debutul pandemiei de coronavirus banca centrală a înjumătăţit dobânda.

Economistul-şef al ING Bank susţine că nu a majorat încă prognoza de inflaţie pentru finalul anului, aşteptând datele pentru septembrie, dar devine destul de clar că întrebarea nu este dacă inflaţia va atinge 6% în acest an, ci mai degrabă dacă se va apropia de 7%.

„Chiar dacă motivele de bază nu s-au schimbat şi inflaţia este încă determinată în principal de factori care nu sunt sub controlul BNR, credem că banca centrală nu va rămâne pe margine şi va lăsa inflaţia să scadă singurăî”, este de părer economistul-şef al ING Bank.

Tătaru consideră că redresarea economică este suficient de robustă pentru a rezista la rate mai mari ale dobânzilor, fără probleme majore.

Dragoş Damian, Terapia Cluj: Lăsaţi-ne în pace şi plecaţi acasă. Toţi.

Toata suflarea oamenilor de afaceri este bulversata; de fapt s-o recunoastem, mediul de afaceri este mai bulversat decat atunci cand s-a dat peste noapte infama 114. Pacat totusi ca putini o spun raspicat.

Suntem bulversati in plus, desigur, pentru ca suntem stresati din cauza pandemiei, mai stresati decat in primavara sau acum un an, pentru ca ne-am pus speranta in vaccinare si ni s-a promis ca vor fi vaccinati peste 10 milioane de romani, iar acum, inainte de booster, am atins doar putin peste jumatate. 

Dupa care a venit vara, distractie si concedii.

In cele 5-6 luni, intre cele doua valuri, in vara, nu s-a facut nimic pentru prevenirea tragediei de acum, nici o urma de intelepciune romaneasca “iarna car si vara sanie”. Nu avem paturi, nu avem medicamente, nu avem suficient personal. 15.037 de cazuri noi astazi.

Dupa care a inceput criza energetica, usor, ca o adiere. Nimeni de la guvernare nu s-a prins ca se agraveaza, au spus fabricilor sa mearga in piata libera pentru ca pretul se va regla prin competitie sanatoasa. Dupa care a venit vara, distractie si concedii. Si desigur, daca UE la care ne uitam ca la Dumnezeu, n-a spus nimic, noi nu am facut nimic. Acum in plina criza, se ia decizia protejarii consumatorului vulnerabil, desi un calcul simplu demonstreaza ca este mai buna plafonarea; asta pentru ca chiar daca consumatorul vulnerabil va fi protejat de cresterea pretului la utilitati, nu va fi protejat de inflatia gigantica care va veni prin cresterea pretului la produsele si serviciile scumpite de producatorii care platesc de 3 x mai mult la energie electrica si de 6 x mai mult la gaz.

Si ultima gluma reusita, cresterea salariului minim cu 11%, care nu acopera nici macar inflatia cumulata 2019-2021, despre care se asteapta sa sara bine peste 10%. Iata un exemplu ca sa inteleaga guvernantii ca acelora care dau bani la gri nu le pasa de cresterea asta si vor continua practicile pe sub radar, fara probleme. Am un coleg care se intoarce in organizatie. A plecat de la mine, recrutat de altii, de la un net de 2800 lei la unul de 3500 lei – buna crestere! - dar a aflat intr-un tarziu ca a fost angajat pe salariu minim, si restul de la 1400 la 3500, adica 2100, ii lua cash, fara ca angajatorul sa plateasca taxe. Asadar, cu toate taxele incluse angajatorul onest plateste pentru un net de 2800 lei inca 2000 lei taxe, iar angajatorul la gri plateste pentru un net de 3500 lei doar 1000 lei taxe, cand ar fi trebuit sa plateasca 2600 lei – un “castig” de 1600 de lei.

Ca nu ne asteptam de la un guvern la nimic, asta este deja un lucru stiut. Mai grav este insa ca exista influenceri ai guvernului care vin din mediile afaceri si care sunt deopotriva responsabili pentru situatia grava din economie, firava chiar fara crize si acum confruntata cu inflatia, imprumuturile si deficitele acumulate in vreme de pandemie. Vorbesc saptamanal cu directori de fabrici din variate domenii, toti imi spun acelasi lucru: “nu ne intreaba nimeni nimic, avem mii de angajati si aflam de decizii dupa ce acestea se iau!”

Cine sunt acesti influenceri economici, sa ne fie data lista, cu nume si prenume. Sa ne lase si ei in pace si sa plece acasa. Toti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO