Eveniment

Guvernul de la Bucureşti vrea să scape de criticile UE şi susţine schimbarea Pactului de Stabilitate

Guvernul de la Bucureşti vrea să scape de criticile UE...

Autor: Iulian Anghel

07.11.2018, 00:00 79
Ministrul român al finanţelor Eugen Teodorovici, aflat la  reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare al UE (ECOFIN), a anunţat marţi că România spijină propunerea Consiliului Bugetar European (EFB) de schimbare a funcţionării Pactului de Stabilitate şi Creştere (SGP). EFB propune simplificarea normelor privind guvernanţa fiscală care stabilesc limitele de datorie şi deficit în UE. Astfel, potrivit normelor în vigoare, un stat membru nu trebuie să depăşească o datorie publică de 60% din PIB. În privinţa deficitului structural (stabilit prin obiectivul bugetar pe termen mediu – MTO), acesta nu trebuie să depăşească 1% din PIB, în cazul ţărilor cu o datorie de sub 60% din PIB, şi de 0,5% din PIB, în cazul ţărilor cu datorii mai mari de 60% din PIB. Propunerea de schimbare venită din partea EFB este de plafonare a datoriei pe termen mediu la 60% din PIB - caz în care MTO nu mai este luat în seamă. România încalcă, de câţiva ani, MTO şi este criticată constant de Comisia Europeană pentru acest lucru (deficitul structural este acum spre 4% din PIB, în loc de 1%), dar nu poate fi sancţionată pentru că nu este membră a zonei euro. 

Alte propuneri ale EFB entru modificarea Pactului de Stabilitate şi creştere:  stabilirea unui plafon de creştere a cheltuielilor primare nete (exceptând măsurile discreţionare pe partea de venituri) pentru Statele Membre care înregistrează niveluri ale datoriei publice de peste 60% din PIB; un sistem mai puternic de sancţiuni - în propunere, sunt precizate doar sancţiunile pentru statele din zona euro: restricţionarea accesului la funcţia de stabilizare centrală, suspendarea fondurilor europene şi amenzi; clauze derogatorii pentru circumstanţe excepţionale, care trebuie declanşate pe baza unei judecăţi economice independente; simplificarea ciclului de supraveghere - ajustările şi corectările cerinţelor bugetare nu ar trebui realizate în fiecare an în cazul devierilor minore, ci pe termen mediu (trei ani) sau în cazul unor devieri majore faţă de obiectivul final.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO