Deocamdată, drumul imigraţiei s-a mutat prin Croaţia, dar această ţară a anunţat că nu va mai face faţă şi, în ipoteza că-şi va bloca la rândul ei graniţele, este posibil ca refugiaţii să caute să forţeze frontierele România înainte de a intra în Ungaria, de unde vor încerca să ajungă în Austria şi apoi în Germania.
Ieri în judeţul Timiş autorităţile au făcut primele simulări pentru un astfel de scenariu şi au ridicat primele 50 de corturi la 300 de metri de graniţa cu Serbia, în satul Lunga. În jur de 500 de imigranţi vor putea fi adăposiţi aici, iar la Moraviţa se va ridica o a doua tabără.
Primarul comunei Comloşu Mare, Ovidiu Ştefănescu, a declarat că în localitatea Lunga are loc „un exerciţiu, o simulare“, pe durata a trei zile. „Se testează reacţia organelor statului de a interveni în criza refuguaţilor. După trei zile, corturile vor fi demontate şi duse înapoi. Am pus la dispoziţia Ministerului Afacerilor Interne un teren de 1,5 hectare aflat la 300 de metri de vamă. Cei de la armată, jandarmii şi pompierii sunt cei care le ridică“.
Summitul crizei
Şefii de stat şi de guvern din UE ar urma să tranşeze mâine, într-un summit extraordinar, una dintre cele mai grave crize cu care se confruntă de la înfiinţarea Uniunii: imigraţia care a ajuns de necontrolat. Însă, în faţa lor, se ridică o mare problemă: cum să rezolvi o problemă fără să creezi una şi mai gravă şi cu consecinţe ce se vor întinde pe mult mai mulţi ani? Cum să „înfrângi“ opoziţia ţărilor din estul continentului, între care şi România, fără să cultivi resentimentele acestor ţări împotriva clubului bogaţilor UE?
Cât de gravă este situaţia se poate vedea pe traseul imigraţiei, unde lucrurile au luat-o razna. Turcia şi-a blocat graniţele încercând să-i împiedice pe refugiaţi să plece. Bulgaria şi-a închis graniţele încercând să-i împiedice să intre în ţară pe uscat. Dar vin cu miile pe mări spre Grecia, în bărci puţin solide, şi se îneacă cu zecile.
Ungaria, care şi-a închis graniţa cu Serbia cu un gard de sârmă, se confruntă cu imigranţii care ajung în ţară acum prin Croaţia – ruta alternativă. Dar Slovenia îşi închide graniţele cu Croaţia. Croaţia îi urcă pe refugiaţi în autobuze şi-i lasă la graniţa cu Ungaria care-i împinge spre graniţa cu Austria. Intenţia Budapestei de a construi un gard de sârmă şi la graniţa cu România a adus tensiunile dintre cele două ţări la cote nemaiîntâlnit de reci în ultimii 20 de ani.
Ministrul român de externe Bogdan Aurescu a spus la finele săptămânii că ridicarea de garduri „este un gest mai degrabă autist şi inacceptabil“. A primit ieri din partea omogului său maghiar Peter Szijjarto o replică acidă: „Aşteptam mai multă modestie din partea unui ministru de externe al cărui premier se confruntă cu un proces.“
Autorităţile ratează ocazia să vorbească despre forţa de muncă de mâine
Săptămâna trecută, preşedintele Klaus Iohannis a admis pentru prima dată că România ar putea fi constrânsă să primească mai mulţi imigranţi decât cei 1.700 pe care este dispusă să-i primească. Însă, fie că are locuri de cazare sau nu, România ratează oportunitatea de a deschide încă de pe acum discuţiile pe marginea unui subiect ce va fi arzător peste doar 10 – 15 ani.
În Germania există o dezbatere de mai multe luni în care, în faţa a ceea ce pare o fatalitate, administraţia încearcă să sublinieze mai degrabă părţile bune ale afluxului masiv de refugiaţi. Germania, o ţară mare, prima economie a continentului şi a patra economie a lumii, se va confrunta în viitorii 10-20 de ani cu un declin accentuat al populaţiei care va pune în pericol generosul sistem de pensii şi de protecţie socială al ţării. Prin urmare, are nevoie de forţă de muncă tânără care să ducă în spate sistemul. Germania încearcă să transforme în avantaj o situaţie ce acum pare că nu este decât o cheltuială neprevăzută a miliarde de euro.
România nu este cu mult diferită de Germania, din acest punct de vedere. În ultimii 20 de ani în jur de 3 milioane de oameni au părăsit România, inclusiv cu destinaţia Germania. Toţi specialiştii estimează că, la orizontul anilor 2030, România se va confrunta cu o gravă criză a sistemului de pensii ş a sistemului de protecţie socială. Nu doar migraţia, ci şi sporul natural negativ (mor mai mulţi oameni decât se nasc) contribuie la accelerarea declinului. Refuzul imigranţilor ar fi o “sinucidere”.Încă din 2011 decanul Facultăţii de Sociologie a Universităţii Bucureşti Marian Preda arăta că România va fi obligată să “importe” forţă de muncă, dacă vrea să rămână pe linia de plutire. Acum însă, în plină criză a imigranţilor, administraţia, urmând opoziţia populaţiei, se opune imigranţilor şi ratează oportunitatea de a deschide măcar discuţia despre ce va urma să se întâmple peste doar 10 – 15 ani. Pentru ca România să ajungă la media de bunăstare a UE are nevoie de creşteri economice dincolo de 5% anual. Dar nu le va putea avea dacă companiile nu au forţă de muncă. Iar acest deficit de forţă de muncă este acut în zonele mai dezvoltare din vestul ţării.
Zeci de oameni continuă să moară pe drumul imigraţiei
Pe teren lucrurile nu dau semne că se domolesc. Continuă să vină înspre Europa mii de oameni zilnic, în ciuda închiderii graniţelor Turciei sau ale Bulgariei. Pe uscat sau pe mare oamenii îşi riscă viaţa şi mor cu zecile. Peste 4.000 de oameni au fost salvaţi de pe mare în ultimele zile, în apropierea coastelor Libiei.
Ieri, 13 imigranţi, între care patru copii, au murit după ce ambarcaţiunea lor a intrat în coliziune cu un feribot, în largul coastelor Turciei, în timp ce se îndreptau spre insula greacă Lesbos.
Două fetiţe siriene, cu vârste de patru şi respectiv cinci ani, s-au înecat după ce două ambarcaţiuni cu imigranţi care încercau să ajungă din Turcia în Grecia s-au scufundat vineri şi sâmbătă. Săptămâna trecută, cel puţin 22 de imigranţi, dintre care patru copii, au murit în largul coastelor din sud-vestul Turciei după ce ambarcaţiunea în care se aflau a naufragiat în drum spre insula greacă Kos. Alţi 34 de refugiaţi, dintre care jumătate erau copii, s-au înecat acum două duminici în largul insulei elene Farmakonisi, după ce ambarcaţiunea lor s-a scufundat.
