Eveniment

Guvernul mizează pe o creştere a valorii adăugate brute din industrie cu 7,7% în 2021, prognoză majorată de la ≤5,8% din primăvară. Doi din zece lei produşi de economie vin din industrie. Industria rămâne dependentă puternic de Vest

Guvernul mizează pe o creştere a valorii adăugate brute din industrie cu 7,7% în 2021, prognoză majorată de la ≤5,8% din primăvară. Doi din zece lei produşi de economie vin din industrie. Industria  rămâne  dependentă puternic de Vest

Autor: Răzvan Botea

19.08.2021, 11:00 77

Guvernul mizează, la ultima prognoză, de o creştere a valorii adăugate brute din industrie cu 7,7% în 2021, după o cădere de 9,1% în 2020. Industria, care face 20% din economia românească şi circa trei sferturi din exportul de bunuri, ar urma să treacă pe plus în următorii ani, după doi ani de recesiune, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Industria românească rămâne însă dependentă puternic de industriile vestice, pentru care furnizează componente, ansamble şi subansamble. Orice prognoză privind evoluţia industriei româneşti trebuie să înceapă cu o privire asupra industriei germane, principalul partener comercial al României – peste 20% din exportul de bunuri pleacă spre Germania, mai ales către industria auto germană.

Economiştii de la ING Bank, într-o analiză asupra industriei germane, arată că industria germană s-a cramponat de blocajul lanţurilor de aprovizionare în al doilea trimestru din 2021: „Al doilea trimestru a fost un trimestru care poate fi dat uitării pentru industria germană, deoarece producţia a scăzut în toate cele trei luni“ scriu economiştii ING, care adaugă că „odată ce fricţiunile lanţului de aprovizionare încep să se dizolve, producţia industrială este probabil să explodeze.“

Blocajul din lanţurile de aprovizionare, precum blocajul navei din Canalul Suez sau criza semiconductorilor, a afectat industria germană mai tare decât criza COVID, mai remarcă economiştii ING.

„În timp ce liste de comenzi se umplu, aşa cum este ilustrat de creşterea din iunie a comenzilor din industria germană, stocurile au fost reduse în continuare; o combinaţie care în mod normal ar trebui urmată de o creştere puternică a producţiei. Cu toate acestea, fricţiunile lanţului de aprovizionare par să înfunde încă activitatea industrială. Odată ce fricţiunile lanţului de aprovizionare încep să se dizolve, producţia industrială va creşte puternic.“

Pe lângă dependenţa de pieţele industriale externe, industria românească se confruntă pe plan local cu creşterea preţului la energie, care a ajuns unul dintre cele mai mari din regiune şi din Europa. În actualele condiţii, spun analiştii din piaţă, companiile locale pierd din competitivitatea la nivel regional şi local.

Industria românească a scăzut în 2020 cu 9,1% din punctul de vedere al valorii adăugate brute, venind după un 2019 în care scăderea VAB din industrie a fost de 0,9%. Cu o pondere în PIB de aproape 20%, industria a tras în jos economia cu 1,9 pp., adică aproape jumătate din scăderea economică din 2020.

Pentru 2021, guvernul prognozează o creştere a industriei cu 7,7% ca valoare adăugată brută, prognoză în creştere faţă de prognoza de primăvară, când CNSP vedea o creştere a VAB în industrie de 4,8%. Ca pondere în PIB şi contribuţie la creşterea economică, CNSP nu a publicat prognoza de vară, în condiţiile în care actualele previziuni s-au publicat în vederea rectificării bugetare.

Datele actuale din industrie arată că în primele 6 luni din 2021, producţia industrială a crescut cu 16% (serie brută). În UE, România este între primele zece ţări în funcţie de creşterea producţiei industriale, însă rămâne de văzut în ce măsură se revigorează industriile vestice, în special cea a Germaniei şi a Franţei.

 
AFACERI DE LA ZERO