Datele preliminare ale situaţiei finanţelor statului văzute de Ziarul Financiar arată că veniturile au crescut, în în primele opt luni, cu 11%, iar cheltuielile cu 10,9%.
Adică veniturile sunt peste cheltuieli, dar creşterea este infimă faţă de ţinta de reducere a deficitului bugetar ce va fi de cel puţin 8% din PIB în acest an.
De observat, în aceste date preliminare, este că deficitul bugetar, ca pondere în PIB (la opt luni), este identic cu cele opt luni din 2024 – 4,5% din PIB. Dar nominal deficitul este cu 6 miliarde de lei peste cel de anul trecut.
Încă nu se ştiu explicaţiile clare ale creşterilor de venituri – 12% la opt luni. Dar avem creşteri semnificative la impozitul pe profit (12%), când economia scade. La impozitul pe salarii creşterea este de 21%, deşi salariile nu mai cresc ca în trecut. Cresc încă, deşi nu cu două cifre ca în trecut, veniturile din TVA – şi aici Finanţele va trebuie să explice influenţa inflaţiei, după majorarea TVA, din august. Cresc puternic contribuţiile din asigurări şi din sumele primite prin PNRR (plus 135%, în această ultimă situaţie).
Dacă privim cheltuielile, ele abia se echilibrează cu veniturile şi, în acest caz, ambiţia de reducere a deficitului este în impas.
Totuşi, cheltuielile de personal au un plus de doar 7%, faţă de o creştere cu două cifre în anii trecuţi. Cheltuielile cu dobânzile la credite au crescut enorm, un plus de 45%, an/an – aici sunt creşterile de salarii pe care guvernul le-a acoperit din împrumuturi, nu din venituri. România a ajuns la datorie publică de 55% din PIB şi va ajunge la 60% din PIB în 2026.
Un lucru bun este că au crescut puternic cofinanţările pentru proiectele UE. Un plus de 60% pentru fondurile structurale şi un plus de 130% din PNRR. Doar că guvernul spune acum că proiectele angajate nu au acoperire în buget. Sunt 20 de miliarde de lei pe care guvernul i-a dat, în opt luni din 2025, pentru cofinanţarea proiectelor cu banii UE, dar acum nu mai are bani. Cofinanţarea proiectelor UE este, în medie, de 25%.
