Guvernul va decide săptămâna viitoare trecerea la bugetul de stat a corecţiilor financiare de 800 milioane de euro (0,57% din PIB) decise de Comisia Europeană în urma presuspendării, în 2012, a cinci programe operaţionale sectoriale.
Decizia va apăsa greu asupra bugetului şi pune sub semnul întrebării evantuala rectificare bugetară „pe plus“, dar o altă soluţie nu există pentru că „beneficiarii“ de fonduri UE, în majoritate administraţiile locale, cele care ar fi trebuit să „deconteze“ aceste corecţii (una dintre ele este chiar Consiliul Judeţean Teleorman, condus în vremea în care au fost dictate aceste corecţii de vicepremierul Liviu Dragnea) spun că nu au bani.
Corecţiile financiare nu sunt amenzi ce trebuie plătite „acum“, ci bani reţinuţi din ceea ce Comisia Europeană ar urma să dea României drept rambursări pentru cheltuielile efectuate în cadrul proiectelor dezvoltate cu fonduri nerambursabile (ei pot fi recuperaţi, ulterior, prin alte proiecte, dar nu foarte rapid şi nu anul acesta). Aceasta înseamnă că, din ce îi va fi rambursat României anul acesta (sau în viitor) pe fonduri structurale, 800 milioane de euro îi vor fi reţinuţi.
Problema este complicată pentru bugetul consolidat pentru că, de exemplu, guvernul a aprobat în primele cinci luni din an cheltuieli pentru „proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile“ de 4,1 mld. lei (900 milioane de euro) - în scădere cu 25,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit execuţiei bugetului consolidat publicată de Ministerul Finanţelor.
În legea bugetului pe 2013, totalul acestei sume este de 13 mld. lei (2 mld. euro), iar banii trebuie recuperaţi din rambursările de la Bruxelles, altfel ei sunt contabilizaţi la „deficit bugetar“, care, obligatoriu, trebuie să rămână la sub 3% din PIB. Cum 800 milioane de euro nu vor mai fi recuperaţi din sumele rambursate de la Bruxelles, sau nu anul acesta, guvernul fie reduce proporţional suma pentru astfel de plăţi anticipate către beneficiarii de fonduri UE, fie taie banii din altă parte.
Acesta este sensul spuselor premierului Victor Ponta, anume că va trebui să adopte „o nouă măsură dureroasă pentru buget“.
Un memorandum privind preluarea la buget a corecţiilor financiare este redactat de mai multe luni de Ministerul Fondurilor Europene, dar Ministerul Finanţelor a refuzat până acum să-l avizeze sau să-l comenteze, cerând o analiză a impactului pe fiecare caz în parte pe care Comisia Europeană a dictat corecţii financiare.
Concomitent cu reducerea cu 25,4% a cheltuielilor din bugetul general consolidat cu proiectele cu finanţare externă nerambursabilă (4,1 mld. lei, comparativ cu 5,5 mld. euro în 2012) şi sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări s-au redus în 2013 cu 4%, de la 2,6 mld. lei în 2012 la 2,5 mld. lei.
În total, de la începutul anului, pe toate programele operaţionale, în România au intrat bani din rambursări de la UE (la buget, în contul sumelor date în avans sau direct la beneficiari) de doar 723 milioane de euro. În iunie au fost rambursaţi doar 23 milioane de euro. Aceste date arată cât de şubred este optimismul administraţiei care raportează o absorbţie de 20%, lucru ce nu corespunde realităţii întrucât absorbţia – adică sumele efectiv rambursate - este de doar 13,3% (2,9 mld. euro) din totalul sumei de 19,6 mld. euro alocată României pentru coeziune între 2007 şi 2013.
Săptămâna viitoare va fi clar cum a decis guvernul să suporte corecţiile financiare dictate de UE care înseamnă, practic, o diminuare cu 800 milioane de euro a fondurilor ce urmează să fie primite de România. În momentul în care a elaborat memorandumul prin care corecţiile financiare erau preluate la buget, ministrul fondurilor europene Eugen Teodorovici spunea că aceste sume sunt prevăzute „într-un fond tampon“, drept urmare bugetul nu va suferi.
Pentru astfel de situaţii există o reglemntare - Ordonanţa de urgenţă 64/2009 - care prevede modul în care este alimentat un cont naţional din care să fie suportate eventualele corecţii financiare (în continuarea ei există un ordin al Finanţelor şi Ministerului Fondurilor Europene care detaliază situaţia). Dar nici legea bugetului şi nici alte date ale Ministerului de Finanţe nu indică vreo sumă direcţionată spre un astfel de cont. Iar faptul că, până la urmă, vor fi efectuate corecţii pe buget este indicat chiar de spusele prim-ministrului din şedinţa de miercuri a guvernului: trebui să adoptăm o nouă măsură dureroasă pentru buget.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
