• Leu / EUR4.7592
  • Leu / GBP5.5323
  • Leu / USD4.2607
Eveniment

Guvernul PSD şi-a reluat acuzaţiile la adresa multinaţionalelor în ziua în care a scuturat din temelii Codul fiscal

Guvernul PSD şi-a reluat acuzaţiile la adresa multinaţionalelor în ziua în care a scuturat din temelii Codul fiscal

Guvernul României a mai adoptat ieri o ordonanţe de urgenţă prin care la indemnizaţia minimă de creştere a copilului se vor adăuga 17 lei. „Indemnizaţia minimă de creştere a copilului se va majora la 1.250 de lei, de la 1 ianuarie 2018, faţă de 1.233 de lei cât este în prezent. Pentru asigurarea acestei majorări, indemnizaţia de creştere a copilului nu va mai fi raportată la salariul minim, ci la Indicele Social de Referinţă (ISR). În prezent, valoarea ISR este stabilită la 500 de lei, iar indemnizaţia va avea valoarea a 2,5 ISR”, conform Ministerului Muncii.

Autor: Iulian Anghel

9 nov 2017 1173

Premierul Mihai Tudose a susţinută ieri că opoziţia din stradă împotriva modificărilor Codului fiscal este sprijinită de multinaţionale şi bănci, în vreme ce ministrul finanţelor Ionuţ Mişa a spus că, înainte de a ieşi în stradă, oamenii trebuie să citească ordonanţa de urgenţă prin care, între altele, obligaţiile sociale sunt transferate de la angajator la angajat.

„Pentru a justifica necesitatea transferului CAS de la angajator la angajat, vă spun că sunt 157.798 de angajatori care nu au plătit CAS pentru angajaţii lor, deşi le-au fost reţinuţi banii din salarii. Este vorba despre două milioane de angajaţi. Ordo­nanţa aceasta este completată cu pre­ve­derea că angajatorii care reţin la sursă ba­nii de contribuţii şi refuză plata acestora mai departe către bugetul de stat vor avea dosare penale”, a susţinut ieri Ionuţ Mişa într-o conferinţă în care a explicat modificările principale din Codul fiscal.

Guvernul a modificat ieri prin ordo­nan­ţă de urgenţă Codul fiscal, după mai mul­te amânări şi în ciuda opoziţiei sin­dicatelor şi a patronatelor faţă de proiect.

Ordonanţa de urgenţă priveşte, în principal, mutarea CAS de la angajator la angajat cu reducerea cotei totale de contribuţii sociale de la 39,25% la 37,25%, ridicarea plafonului pentru microîntreprinderi la un milion de euro, instituirea contribuţiei asigurătoare pentru muncă de 2,25% din fondul de salarii pentru angajator (0,25% acum), dar şi scăderea de la 16% la 10% a impozitului pe venituri şi creşterea salariului minim pe economie de la 1.450 la 1.900 de lei (majorare care vine, spune guvernul, din transferul obligaţiilor sociale de la angajator la angajat).

Guvernul susţine că salariile nete nu vor fi afectate şi că a primit asigurări de la angajatori că vor majora salariile brute (cu suma pe care nu o vor mai avea de vărsat bugetului în contul joburilor) astfel încât netul salriaţilor să nu fie redus. Sindicatele susţin, dimpotrivă, că salariile nete vor scădea în multe situaţii – IT-iştii fiind cei mai afectaţi.

„Guvernul şi-a asumat un anumit risc ce provine de la ipoteza că va trebui să re­vină asupra măsurilor dacă ele se vor do­vedi greu de aplicat. Dar este greu şi de re­venit şi greu de recunoscut greşeala şi nu ştim exact cum se va încheia povestea“, spune economistul Dragoş Cabat.

Un lucru este clar: în jur de cinci milioane de contracte de muncă trebuie schimbate, angajatorii nu au fost obligaţi să majoreze salariile brute cu sumele pe care nu le vor mai plăti bugetului, iar angajaţii se tem că salariile lor nete vor avea de suferit.

Câteva sute de oameni au ieşit ieri în stradă protestând faţă de modificarea Codului fiscal, ieri premierul Mihai Tudose a susţinut că iniţial sindicatele şi patronatele au fost de acord cu modificările, dar apoi au reacţionat la externalizarea profitului şi „s-au inflamat nişte multinaţionale”.

„Tocmai am aflat acum că sunt nişte sucursale ale unor bănci care au dat liber angajaţilor pentru a putea participa la mitingul din faţă (de la guvern – n.red.). Dacă băncile sunt nervoase pe chestia asta, eu vă felicit. Poate o să plătească şi ei impozite”, a spus premierul Tudose adresându-se ministrului finanţelor.

De cealaltă parte, de data aceasta la o întâlnire cu presa la Ministerul Finanţelor, ministrul de resort a susţinut, citat de Mediafax: Îi rog pe români ca, înainte de a ieşi în stradă, să citească atent această ordonanţă şi să gândească singuri dacă protestează pentru interesul propriu sau pentru interesul unor companii care până azi au evitat plata taxelor şi impozitelor”.

Ionuţ Mişa a spus că are un mesaj şi către reprezentanţii companiilor multina­ţio­nale care în ultima perioadă s-au ară­tat deranjaţi de pachetul propus de guvern.

„Le spun companiilor multinaţionale, că România este o ţară cu un climat foarte bun pentru afaceri, cu o fiscalitate dintre cele mai reduse din Europa, iar celor care nu achită şi încearcă să evite plata taxelor le transmit că vor trebui să respecte România şi pe români plătindu-şi obligaţiile.“

 

Modificări de substanţă

♦ În domeniul impozitării societăţilor vor beneficia de impozit de 1% pe veniturile realizate şi IMM-urile care realizează venituri de la 500.000 euro la 1.000.000 euro şi care în prezent plătesc impozit de 16% pe profit.

♦ Se elimină condiţia privind realizarea de venituri din consultanţă şi management (În prezent firmele care obţin venituri din consultanţă şi management pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depăşesc 20% din veniturile totale. Se întroduc în acest sistem şi persoanele juridice care nu intrau sub incidenţa acestui impozit (persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale).

♦ În domeniul contribuţiilor sociale obligatorii se reduc co­tele cumulate ale contribuţiilor sociale obligatorii, per to­tal cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25% (toa­te plătite de angajat), cât şi reducerea numărului con­tri­buţiilor sociale de la 9 (angajat şi angajator) la 3.

♦ Se stabileşte transferul sarcinii fiscale a obligaţiilor privind contribuţiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat  în cazul veniturilor din salarii şi asimilate salariilor, astfel:

* CAS şi CASS se datorează de către persoanele fizice, respectiv de către angajaţi, inclusiv în cazul contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parţial, pentru care CAS şi CASS datorate nu pot fi mai mici decât nivelul contribuţiilor sociale aferente salariului minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează acestea, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ.

♦ Contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS) este în cotă de 10%, datorată de către persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, potrivit Codului fis­cal.

♦ Se introduce „Contribuţia asigurătorie pentru muncă” în cotă de 2,25% datorată de angajatori.

♦ În domeniul impozitului pe venit se reduce cota de  la 16% la 10%. 

♦ Se majorează nivelului venitului lunar brut în funcţie de care se acordă deducerea personală, după cum urmează: -de la 1.500 lei (în prezent) la 1.950 lei – limita până la care deducerile se acordă în sumă fixă, în funcţie de numărul persoanelor aflate în întreţinere,   

-de la 3.000 lei (în prezent) la 3.600 lei - limita maximă până la care deducerile se acordă în mod degresiv.

♦ Pentru salariaţii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei nu se acordă deduceri personale.

 

Ultima soluţie a sindicatelor: Curtea Constituţională

Liderul Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, a anunţat că va sesiza Avocatul Poporului cu privire la propunerile de modificare a Codului fiscal, în speranţa că acesta va sesiza, la rândul lui, Curtea Constituţională.

„Vom muta manifestaţiile acolo, pentru că sperăm să convingem Avocatul să înainteze Curţii Constituţionale (CCR), în vederea analizării sesizărilor noastre. Dacă rămâne în Parlament, acesta va trece în procedură de urgenţă bugetul de stat care, probabil, va fi aprobat luni sau marţi, săptămâna viitoare. Ordonanţa care va trebui să treacă şi ea prin Parlament va trece în sesiunea din pri­mă­vara viitoare”, a spus Hossu.

În cazul în care parlamentarii vor ataca legea la CCR, iar Curtea va constata că e neconstituţională, acest lucru va duce la „un dezastru economic şi social naţio­nal”, a spus el, în vreme ce se afla în mul­ţimea din Piaţa Victoriei care pro­testa împotriva modificărilor Codului fiscal.

 
 

Industria software: Costurile salariale ale companiilor din IT vor creşte cu 15% anul viitor

Companiile de IT vor avea anul viitor costuri salariale cu 15% mai mari decât în ianuarie 2017, pe fondul modificărilor de politică fiscală din cursul acestui an, inclusiv trecerea contribuţiilor la angajat şi eliminarea plafonului de cinci salarii brute pentru aplicarea CAS şi CASS, spun reprezentanţii Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii din România (ANIS).

 

„Companiile mici şi mijlocii de dezvoltare software vor fi cele mai afectate de aceste măsuri – costurile salariale reprezintă pentru aceste firme până la 80% din cheltuieli. Iar o mărire a acestor costuri fie şi cu 5% va avea impact major asupra marjei de profit şi implicit asupra capacităţii lor de creştere. Practic, prin aceste măsuri, o industrie care performează va fi mai degrabă penalizată în loc să fie susţinută”, a declarat Teodor Blidăruş, preşedinte ANIS, asociaţie care dezaprobă lipsa de predictibilitate şi de coerenţă generată prin măsurile recent anunţate de guvern.

Astfel, măsurile recent anunţate de modificare a Codului fiscal vor afecta grav cursul predictibil şi coerent al politicii fiscale ce a guvernat sectorul şi a încurajat o creştere medie anuală de 11% în ultimii 5 ani. Conform estimărilor companiilor membre, calculele de impact arată creşteri între 5 şi 7,5% ale fondurilor de salarii după transferul contribuţiilor, pentru a asigura păstrarea salariilor nete curente ale angajaţilor, prin majorarea salariilor brute, procente la care se adaugă şi taxa de solidaritate de 2,25%. În condiţiile în care sectorul IT românesc urmează să depăşească pragul de 4 miliarde de euro în anul 2017, din care peste 75% este reprezentat de exportul de servicii, măsurile anunţate vor afecta grav evoluţiile înregistrate până acum.

În opinia ANIS, competitivitatea sectorului IT românesc va suferi pe pieţele externe, date fiind creşterile costurilor cu forţa de muncă.

La modificările recent anunţate se adaugă şi cele luate la începutul anului de eliminare a plafonului de 5 salarii brute pentru aplicarea CAS şi CASS 2017, ceea ce generează o creştere de aproape 15% a costurilor salariale faţă de începutul anului 2017. Roxana Roşu

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7592
Diferență: 0,0883
Ieri: 4.7556
Azi: 4.2607
Diferență: -0,2622
Ieri: 4.2732
Azi: 5.5323
Diferență: 0,0814
Ieri: 5.5125
Azi: 4.3260
Diferență: 0,6
Ieri: 4.3243