Ieri, pentru a doua oară în ultima lună, premierul Dacian Cioloş, al cărui guvern pregăteşte „reforma administraţiei publice“ a vorbit apăsat de regionalizare, invocând lipsa de eficienţă a actualelor structuri de organizare a teritoriului.
Într-o intervenţie la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România, în cadrul unei expuneri intitulate „Primele propuneri de soluţii pentru reforma administraţiei publice la nivel local şi regional“, premierul a susţinut că administraţia are trei probleme majore: „fragmentarea administraţiei publice locale“, „probleme majore în coordonarea programelor“ şi „lipsa de resurse financiare“.
Pentru prima problemă - fragmentarea administraţiei - premierul a propus mai multe soluţii, între care perfecţionarea asocierilor intercomunale, fuziunea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale sau, în ultimă instanţă, „fuziunea normativă“ – ceea ce ar însemna dispariţia entităţilor cu mai puţin de 3.000 - 5000 de locuitori.
La nivelul superior, cel al judeţelor, premierul a propus reluarea discuţiilor despre regionalizare şi a avansat patru soluţii, între care o asociere voluntară a judeţelor, regionalizare pe actuala structură a regiunilor de dezvoltare (cu sau fără consiliile judeţene) sau 15 – 18 regiuni mai mici.
Pentru a doua problemă a administraţiei - lipsa coordonării - şeful guvernului a propus o mai bună integrare a programelor de investiţii cu finanţare europeană şi a celor cu finanţare naţională.
În privinţa lipsei finanţării, premierul admite că nu există în viitorii doi ani perspective de creştere a transferurilor către administraţia locală, din cauza relaxării fiscale care limitează posibilităţile de manevră ale guvernului. Alternativa rămâne atragerea de investiţii directe în comunităţile locale, pe cât posibil investiţii productive, îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor locale, eliminarea evaziunii fiscale la nivel local sau regândirea sistemului de impozite şi taxe locale, mai ales a impozitului pe proprietate (un sistem de impozitare bazat pe valoarea de piaţă a imobilelor şi nu pe baza amplasării lor). Însă cea mai bună resursă rămâne eliminarea risipei, potrivit şefului guvernului.
Modul în care a fost strucutrat discursul premierului arată că, la nivelul guvernului, există o analiză înaintată care priveşte reforma administraţiei. Nu este o reformă care să poată fi făcută în acest an dar, în acest an se pot pregăti schimbări importante, după cum arată premierul.
Subiectul regionalizării a fost în actualitate în momentul în care la Bruxelles se negocia cadrul financiar multianual 2014 – 2020. Regionalizarea a eşuat însă în guvernele susţinute de Traian Băsescu până în mai 2012 pentru că nu a avut spijin politic. A eşuat şi după alegerile din 2012, când la putere a venit USL (PSD şi PNL), dar în ambele variante sentimentul general a fost că avem de-a face o afacere de familie în care baronii îşi împărţeau regiunile în funcţie de intereselor lor (au fost conflicte publice între liderii locali ai PSD şi cei ai PNL în legătură cu împărţirea regiunilor).
În ianuarie, premierul Cioloş declara că guvernul poate relua discuţia despre regionalizare, dar că decizia este în final una politică - subliniind astfel limitele guvernului pe care îl conduce.
Propuneri de regionalizare
- Asocieri de drept public între mai multe judeţe.
- Regiuni administrative create pe structura regiunilor de dezvoltare din prezent şi menţinerea nivelului intermediar (consiliile judeţene).
- Regiuni administrative create pe structura regiunilor de dezvoltare din prezent, cu menţinerea la nivelul judeţean a unui singur oficiu al instituţiilor deconcentrate, caz în care consiliile judeţene dispar.
- 15 - 18 regiuni administrative mai mici create prin fuziunea a 2-3 judeţe.
