♦ Până atunci, cifrele trec prin patru etape: provizorii, semidefinitive, definitive şi revizuite ♦ Începând cu 2019, INS a revizuit în creştere numărul final de nou-născuţi ♦ În 2021 s-a înregistrat cel mai mare decalaj: 23.564 de copii în plus faţă de datele iniţiale ♦ În total, la final au apărut cu 56.297 mai mulţi nou-născuţi în anii aceştia în care INS a revizuit datele.
Natalitatea în România este un puzzle cu piese care se schimbă de la an la an. Cifra finală privind numărul de nou-născuţi nu este cunoscută în momentul raportării iniţiale, ci abia după 33 de luni de ajustări şi revizuiri statistice. Până atunci, INS publică date provizorii, semidefinitive, definitive şi, în final, revizuite. Rezultatul? Diferenţe de mii sau chiar zeci de mii de copii între raportările iniţiale şi cele finale.
Adevărata cifră privind natalitatea în România vine la mai bine de doi ani şi jumătate de la publicarea iniţială a datelor despre nou-născuţi. ZF a identificat această situaţie încercând să facă o analiză cu privire la evoluţia natalităţii în România din 2007, anul aderării la UE, şi până în prezent. Puse faţă în faţă, datele din arhiva ZF erau diferite de cele din baza oficială a Institutului Naţional de Statistică (INS).
Aşadar, începând cu 2019, INS a revizuit în creştere numărul final de nou-născuţi, diferenţele fiind de mii sau chiar zeci de mii de cazuri pe an. În 2019, numărul final de nou-născuţi a fost cu 12.358 mai mare decât cel iniţial, în 2020, diferenţa a fost de 9.424 nou-născuţi, în 2021, s-a înregistrat cel mai mare decalaj: 23.564 de copii în plus faţă de datele iniţiale, iar în 2022 s-au adăugat ulterior 10.951 de nou-născuţi.
