Harta judeţelor după şomaj. Rata şomajului a crescut în 28 de judeţe de la an la an. Sunt diferenţe majore între judeţe, unele se îndreaptă spre o rată a şomajului de 9%, altele au mai puţin de 1%

♦ Rata şomajului a crescut cel mai mult în Botoşani, Neamţ şi Dolj, cu mai mult de 1 punct procentual de la an la an ♦ Un număr de 11 judeţe au înregistrat scăderi ale acestui indicator în aprilie 2024 faţă de aprilie 2023 ♦ Cele mai mari rate ale şomajului sunt în Teleorman, Vaslui şi Dolj, toate peste 8%, iar cele mai mici sunt în Ilfov, Bucureşti şi Timiş, toate sub 1% ♦ „Este dificil de prezis cu exactitate cum va arăta rata şomajului în ansamblul anului 2024 ♦ Există anumiţi factori care ar putea influenţa acest indicator în mod negativ, precum schimbările fiscale, creşterea salariului minim sau avansul tehnologic”.

România este o ţară a extremelor când vine vorba de şomaj, după cum arată statisticile oficiale. Astfel, dacă ne uităm la datele despre rata şomajului înregistrată la nivel de judeţe, vedem diferenţe majore, unele judeţe se îndreaptă spre o rată a şomajului de 9%, în timp ce în altele coboară sub 1%.

Judeţele din sudul şi estul ţării, precum Teleorman (8,70%), Vaslui (8,60%), Dolj (8%) şi Mehedinţi (7,90%), continuă să aibă cele mai mari rate ale şomajului. Judeţele din vestul şi centrul ţării, precum Ilfov (0,50%), Bucureşti (0,80%), Timiş (0,90%) şi Cluj (1,30%), au cele mai mici rate ale şomajului, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică (INS) centralizate de Ziarul Financiar.

Aceste tendinţe indică o accentuare a dis­parităţilor regionale în ceea ce priveşte şo­majul, cu judeţele din sud şi est conti­nuând să se confrunte cu probleme majore pe piaţa mun­cii, în timp ce judeţele din vest şi centru be­­neficiază de rate ale şomajului mai scăzute.

„Există mai mulţi factori care pot influenţa rata şomajului la nivelul judeţelor din România. Unul dintre aceşti factori ar putea fi nivelul de dezvoltare economică al judeţului în cauză. Judeţele mai dezvoltate economic, care beneficiază de un sector industrial puternic sau de investiţii străine, probabil vor avea o rată a şomajului mai mică, deoarece există mai multe locuri de muncă disponibile. De asemenea, şi structura demografică a unui judeţ poate influenţa rata şomajului. Judeţele cu o populaţie mai în vârstă sau cu o rată a natalităţii mai mică ar putea avea o rată a şomajului mai mare, deoarece tinerii sunt mai predispuşi să caute locuri de muncă şi să intre pe piaţa forţei de muncă”, a spus pentru ZF Sorina Faier, managing partner al companiei de recrutare Elite Searchers.