Eveniment

Ce-i în neregulă cu planul „Anghel Saligny“ care a rupt coaliţia de dreapta şi de ce nu votează PSD moţiunea USR-Plus. De planul „Anghel Saligny“ de 10 miliarde de euro beneficiază, în primul rând, primarii PSD şi cei ai PNL, în vreme ce pentru USR-PLUS el nu are nicio importanţă pentru că doar 1% din primării sunt ale pluseriştilor

Ce-i în neregulă cu planul „Anghel Saligny“ care a rupt coaliţia de dreapta şi de ce nu votează PSD moţiunea USR-Plus. De planul „Anghel Saligny“  de 10 miliarde de euro beneficiază, în primul rând, primarii PSD şi cei ai PNL, în vreme ce pentru USR-PLUS el nu are nicio importanţă pentru că doar 1% din primării sunt ale pluseriştilor

Autor: Răzvan Botea, Iulian Anghel

07.09.2021, 00:07 2356

USR - Plus nu a reuşit nici luni să pună pe ordinea de zi a Parla­men­tului moţiunea de cenzură la adresa cabinetului din care încă face parte. Miniştrii USR - Plus nu-şi dăduseră demisia din guvern până la închiderea ediţiei print (promiseseră că vor demisiona luni) dar au acuzat un „blat“ PNL – PSD pentru menţinerea la putere a lui Florin Cîţu. Replica, complet în afara limbajului public decent, a venit din partea lui Marcel Ciolacu (PSD): „Băi secăturilor...!“

Moţiunea de urgenţă a USR- PLUS şi AUR îi umple de ridicol pe primii. Au iniţiat o moţiune de cenzură împotriva propriului guvern (cu sprijinul partidului extremist AUR), guvern din care nu vor să demisioneze. Dar nu au reuşit nici măcar să o pună pe ordinea de zi a Parlamentului, la patru zile după ce au iniţiat-o. PSD nu are niciun motiv logic să susţină o moţiune de cenzură de doar două pagini şi jumătate care, în esenţă, spune că premierul Florin Cîţu este un om rău care nu ştie „să facă echipă“, nu respectă „programul de guvernare“ şi că el ar trebui să plece ca USR-PLUS să se întoarcă „la masa negocierilor“ şi să rămână în guvern. O astfel de pretenţie face deliciul celor din AUR şi PSD. De ce ar vota PSD „programul de guvernare“ al PNL -USR, prin demiterea premierului?  „Noi vrem ca şi USR-PLUS să plece“, nu doar Cîţu sau PNL, râde Marcel Ciolacu. Dacă îi ţin baierele pungii, să voteze moţiunea PSD care cere plecarea de la guvernare inclusiv a USR-PLUS. Votăm moţiunea USR-PLUS, doar dacă ei se angajează să ajun­gem la anticipate, mai spune PSD. Adică la Sfântu’-Aşteaptă.  Ciolacu, pen­tru că-şi permite, merge când pe stânga, când pe dreapta drumului, pentru că şoseaua e acum, întreagă, a lui: „Băi secăturilor, voi faceţi blat, nu noi“, răspunde Ciolacu acuzaţiilor USR-PLUS, cum că PSD a bătut palma cu PNL pentru menţinerea guver­nului. Acum adevărul e că, dincolo de lim­bajul deloc academic, PSD are dreptate: este în opoziţie, dărâmă guvernul, doar ca Barna şi ai lui să rămână miniştri?

În plus, dacă banii din programul „Anghel Saligny“ s-ar împărţi pro­porţional cu rezultatul votului trecut la locale, PSD ar avea cel mai mult de câştigat. În funcţie de numărul de primari, PSD ar obţine 43% din bani, PNL 39%, UDMR, 6%, iar USR, doar 1% pentru că USR-PLUS este vizibil în centrele urbane mari, dar necunoscut în restul ţării.

Aşa că PNL şi-a văzut de treabă şi, fără miniştrii USR-PLUS, a adoptat planul controversat în şedinţa de vinerea trecută. Planul Naţional de Investiţii „Anghel Saligny“, succesorul Pla­nurilor Naţionale de Dezvoltare Locală (PNDL), prevede investiţii publice de la bugetul de stat în valoare de 50 de mld. de lei, credite de anga­jament, în următorii 5 ani, în proiecte pre­cum extinderea reţelei de cana­lizare, construcţia şi modernizarea dru­murilor, racordarea la reţeaua naţio­nală de gaze etc. Sursele de finanţare sunt menţionate fugitiv în proiectul de ordonanţă de urgenţă şi în nota de fundamentare. Astfel, banii de la bugetul de stat pentru investiţii ar urma să vină din spaţiul fiscal care va fi creat prin finalizarea PNDL I şi PNDL II şi prin sumele suplimentare încasate la bugetul de stat prin programul e-facturare.

„Impactul negativ generat de măsurile prevăzute în prezentul proiect de act normativ va fi compensat în anii următori, pe de o parte, de spaţiul financiar creat prin încheierea Programelor PNDL I şi PNDL II, iar, pe de altă parte, din creşterea veniturilor bugetare încasate ca urmare a implementării Programului de facturare electronică «e-facturare»“, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte proiectul de act normativ aflat pe circuitul de adoptare în guvern.

Sursele de finanţare şi impactul bugetar nu sunt foarte clare însă, în condiţiile în care România are un deficit fiscal programat la 83 mld. lei, peste 7% din PIB în 2021, şi trebuie să ajungă la sub 3% din PIB în 2024, o misiune grea: cheltuielile rigide (pensii, salarii) mănâncă aproape toate veniturile fiscale şi rostogolirea datoriei publice în creştere va fi din ce în ce mai greoaie.

Fără îndoială, cel puţin din vorbe, toată lumea este de acord că România are nevoie de investiţii masive în infrastructura de apă, canalizare, gaze, rutieră etc. Problema, spun contestatarii programului PNDL 3 (USR PLUS, partenerii de coaliţie ai PNL şi UDMR), rebotezat „Anghel Saligny“, este că reprezintă un instrument de control asupra administraţiilor locale prin condiţionarea acordării fondurilor în funcţie de partidul din care fac parte, acesta fiind unul dintre motivele pentru care ministrul justiţiei Stelian Ion nu şi-a dat acordul pe proiect. Ulterior, a fost demis de premierul Cîţu, iar ministrul interimar al Justiţiei, care este şi ministrul de interne din partea PNL Lucian Bode , a dat acordul de la Justiţie, într-o şedinţă din care miniştrii USR PLUS au lipsit.

Înşiruirea de evenimente a dat naştere unui scandal politic în coaliţia de guvernare: USR-PLUS a depus o moţiune de cenzură pentru care, deocamdată, nu s-a realizat cvorum în Parlament pentru stabilirea calendarului dezbaterii şi votului. Dacă se va reuşi răsturnarea guvernului, aceasta se va face inclusiv cu voturile PSD din Parlament, partid care are, în acest moment primari la 1.363 de localităţi, cei mai mulţi din ţară (43% din total).

Administraţiile locale, la fel ca şi la predecesorii programului Anghel Saligny, sunt principalii beneficiari ai fondurilor pentru investiţii. PNL, care are al doilea cel mai mare număr de primari din România, are peste 1.235 de primari, adică 39% din total.

UDMR, care deţine şi portofoliul Ministerului Dezvoltării din coaliţia de guvernare, are 199 de primari. USR PLUS pe de altă parte, contestatarii programului Anghel Saligny au doar 30 de primari, adică circa 1% din totalul administraţiilor locale.

Potrivit proiectului de act normativ prin care se înfiinţează şi se stabileşte cum va funcţiona PNDL 3, implementarea programului şi supravegherea acestuia se va realiza de către Ministerul Dezvoltării, iar pentru extinderea reţelei de gaze naturale şi de Ministerul Energiei.

„Implementarea, monitorizarea şi verificarea obiectivelor de investiţii nominalizate la lit. e) se realizează de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei împreună cu Ministerul Energiei.“

Potrivit sursei citate, sunt eligibile numai proiectele care nu beneficiază de finanţare europeană din exerciţiul financiar actual (2021-2027).

În proiectul de OUG se menţionează faptul că România are nevoie de peste 130 de mld. de lei în investiţii legate de modernizarea şi extinderea reţelelor de apă, gaze şi canalizare.

„La nivel naţional, 20.000 km drumuri judeţene şi 27.000 km drumuri comunale sunt nemodernizate, fiind estimată o valoare de 50 miliarde lei pentru modernizarea -acestor drumuri; 29% din unităţile administrativ-teritoriale sunt fără reţele de apă, iar 57 % din unităţile administrativ-teritoriale sunt fără canalizare, fiind estimată o valoare de 80 miliarde lei pentru realizarea acestor obiective de investiţii; 2.226 unităţile administrativ-teritoriale sunt fără reţele de distribuţie de gaze naturale, iar pentru acest domeniu fiind depuse cereri în număr de 174 cereri, însumând o valoare de 2.642 milioane lei.“

Documentul citat prevede o foarte scurtă analiză a impactului macroeconomic şi asupra mediului de business, principalul ecou identificat de autori pentru economie şi mediul de afaceri fiind crearea de noi locuri de muncă.

„Prin finanţarea obiectivelor de investiţii care vor incluse în program  se va dezvolta, în principal, sectorul investiţiilor publice (materiale, utilaje) şi, în secundar, producţia de bunuri şi servicii“, scriu autorii la secţiunea „impactul macroeconomic“.

 

Proiecte eligibile pentru finanţarea prin programul de investiţii „Anghel Saligny“

alimentări cu apă şi staţii de tratare a apei;

sisteme de canalizare şi staţii de epurare a apelor uzate;

drumurile publice clasificate şi încadrate în conformitate cu prevederile legale în vigoare ca drumuri judeţene, drumuri de interes local, respectiv drumuri comunale, drumuri publice din interiorul localităţilor, precum şi variante ocolitoare ale localităţilor;

poduri, podeţe, pasaje sau punţi pietonale, inclusiv pentru biciclete şi trotinete electrice;

sisteme de distribuţie a gazelor naturale şi a racordului la sistemul de transport al gazelor naturale.

Sursa: Ministerul Dezvoltării

AFACERI DE LA ZERO