Criza a pus un obstacol în faţa majorării deficitului de cont curent, dar deficitul comercial rămâne sus şi şansele de redresare sunt departe.
Datele BNR pentru ianuarie arată un deficit de cont curent în scădere. Însă şi economia este în convalescenţă. Producţia industrială, care asigură majoritatea exporturilor (doar exporturile auto fac 50% din total), nu-şi revine (minus 2,3% faţă de ianuarie 2020). Industria serviciilor (IT-ul şi serviciile de transport) mai asigură un echilibru al contului curent al balanţei de plăţi şi, ciudat, “turismul“, pentru că nemaiputând circula, cetăţenii români nu au mai cheltuit bani pe vacanţe în străinătate.
Datele Băncii Naţionale arată că România a încheiat prima lună din 2021 cu un deficit de cont curent de 239 mil. euro, faţă de 377 mil. euro în ianuarie 2020. Este o reducere, dar este o reducere anemică şi nu priveşte vreo reconversie a economiei.
Deficitul comercial s-a redus nesemnificativ, de la 1,24 miliarde de euro, în ianuarie 2020, la 1,2 mld. euro, în ianuarie 2021. Este şi greu de găsit o soluţie aici, de vreme ce 60% din importurile de bunuri ale României sunt destinate exporturilor. Practic, România importă peste jumătate din bunuri ca să le prelucreze marginal şi, apoi, le exportă, cu beneficii minime. Datele BNR sunt clare. În ianuarie, ceea ce se cheamă “servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor“, adică valoarea adăugată a acestui schimb import-export, a fost de doar 195 de milioane de euro, în scădere de la 206 milioane de euro în ianuarie 2020.
Potrivit datelor BNR, balanţa bunurilor a consemnat în ianaurie 2021 un deficit de 1,2 miliarde euro, cu 56 milioane euro mai mic decât anul trecut, iar balanţa serviciilor a înregistrat un excedent de 775 milioane euro, mai mare cu 226 milioane euro an/an.
Pe zona exporturilor de bunuri, însă, lucrurile nu stau bine şi multe sunt cumva de lămurit, în viitor, pe zona de servicii.
Comisia Naţională de Prognoză anticipează că, în ciuda restrângerii economiilor, deficitul comercial al României va ajunge în acest an la 21,4 miliarde de euro (aproape de vârful din criza trecută), echivalent a 9,4% din PIB, de la 18,3 mld. euro (8,5% din PIB în 2020). În 2024, potrivit sursei citate, deficitul comercial va atinge 30,2 mld. euro, adică 10,8% din PIB-ul estimat în acel an.
În privinţa exporturilor de servicii, ceea ce se observă limpede în datele Băncii Naţionale este că forma de carantină impusă de statele UE a pus frână şi călătoriilor în străinătate, iar valuta a rămas în ţară, ceea ce a atenuat majorarea deficitului de cont. Doar că România este o economie deschisă, o ţară liberală, iar epidemia va trece.
În cazul turismului, luna ianuarie s-a închis cu un deficit de 81 milioane euro, faţă de 244 milioane euro în ianuarie 2020. În 2020, anul de dinaintea pandemiei, turismul extern a provocat un deficit de cont curent de 4,2 mld. euro, adică 38% din întregul deficit de cont curent de 11 mld. euro la acea vreme. Cum graniţele sunt libere, România şi operatorii din turism trebuie să înveţe cum să-i atragă pe alţi turişti străini, pentru a asigura un echilibru şi un profit.
Transportul internaţional arată că nu a capotat, în ciuda veştilor sumbre de acum un an. Excedentul pe zona transportului s-a majorat, marginal, la 315 milioane euro, de la 300 milioane euro în prima lună de anul trecut. Important este însă că nu au scăzut, într-o economie europeană care s-a prăbuşit cu 7%.
Mai există un lucru care poate afecta intrările de valută în România. Investiţiile străine directe au fost în ianuarie de 363 milioane euro, faţă 1,22 miliarde euro în ianuarie 2020. Însă, pe măsură ce lucrurile revin la normal, situaţia poate fi corectată.
