Ilie Bolojan, declaraţii de presă la finalul şedinţei de guvern: Grupul 2 de la centrala nucleară de la Cernavodă a fost scos din producţie pe fondul scăderii debitului Dunării, ceea ce înseamnă o pierdere de 600 MW din producţia de energie. Deficitul urmează să fie acoperit din fotovoltaic şi eolian şi din intrarea în producţie a grupului de la Rovinari

Premierul Ilie Bolojan a declarat, vineri, la finalul şedinţei de guvern, că grupul 2 de la centrala nucleară de la Cernavodă a fost scos din producţie pe fondul scăderii debitului Dunării, ceea ce înseamnă o pierdere de aproximativ 600 MW din producţia de energie.

„Pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri a fost scos din producţie şi grupul 2 de la Cernavodă. Cei 600 MW pe care îi pierdem din producţie urmează să fie înlocuiţi” a declarat Ilie Bolojan.

Potrivit premierului, componenta pierdută va fi compensată din producţia de energie fotovoltaică şi eoliană, din repunerea în funcţiune, începând de săptămâna viitoare, a grupului de rezervă de la Rovinari  care va acoperi aproape jumătate din deficit , precum şi din importuri şi din suplimentarea producţiei hidrocentralelor gestionate de Hidroelectrica.

„Deficitul suplimentar urmează să fie acoperit din fotovoltaic şi eolian, din intrarea în producţie de săptămâna viitoare a grupului în rezervă de la Rovinari, care va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri şi din uzinarea suplimentară din hidrocentralele gestionate de Hidroelectrica”, a mai declarat Ilie Bolojan.

Ce a mai spus Ilie Bolojan:

ENERGIE ŞI SITUAŢIA SISTEMULUI ENERGETIC

• Sunt două domenii foarte importante pentru noi în această perioadă. Primul este legat de energie, al doilea de fondurile europene, în principal PNRR, dar şi fondurile de coeziune.
• Pe fondul scăderii debitelor Dunării, ieri a fost scos din producţie şi grupul 2 de la Cernavodă. Cei 600 MW pe care îi pierdem din producţie urmează să fie înlocuiţi.
• Împreună cu Dispecerul Energetic Naţional am luat măsuri pentru a asigura funcţionarea normală în condiţii de criză a sistemului energetic.
• Deficitul suplimentar urmează să fie acoperit din fotovoltaic şi eolian, din intrarea în producţie de săptămâna viitoare a grupului în rezervă de la Rovinari, care va acoperi aproape jumătate din acest deficit, din importuri şi din uzinarea suplimentară din hidrocentralele gestionate de Hidroelectrica.
• Prognozele arată că vom avea în continuare puţine precipitaţii. Prin urmare, ne vom baza pe sursele pe care vi le-am prezentat.
• Sistemul nu are probleme de funcţionare.
• Mulţumesc românilor care au consumat cu măsură şi celor care, prin sistemele de stocare pe care le gestionează, au injectat cantităţi importante de energie în orele în care consumul este mai mare.
• În domeniul energetic, în afară de a răspunde la crize, ceea ce facem în această perioadă, lucrurile se rezolvă prin politici stabile pe termen lung, prin proiecte de investiţii serioase şi, în general, printr-o atitudine predictibilă şi responsabilă.
• Important este să le avem puse în practică, să avem predictibilitate în următorii ani, reguli bune, eficienţă în sistem şi atunci vom avea într-adevăr energie fără crize şi un preţ cât mai bun pentru cetăţeni şi companii.

INVESTIŢII ŞI STRATEGIE PE TERMEN LUNG

• Am sesizat un efect al lipsei unei strategii în domeniu, în anii trecuţi, lipsă de investiţii, fugă de răspundere, delăsare şi politici de personal care nu au promovat competenţa şi rezultatele.
• E nevoie de măsuri. Dar e nevoie de un pact politic, care să fie menţinut cel puţin pe parcursul câtorva ani de zile, în aşa fel încât să vedem cu adevărat rezultate serioase.
• Acestea sunt nişte elemente de bază pe care, dacă avem înţelepciunea să le susţinem consecvent în anii următori, începând de anul viitor, situaţia în sistemul energetic se va îmbunătăţi substanţial, pentru că vor intra capacităţi de producţie noi în funcţiune.
• Până acum, aceste companii au făcut profituri mari pentru că folosesc active care sunt în principal amortizate. În repartizarea profiturilor nu a fost o direcţie suficientă de a realiza investiţiile.
• Realizarea investiţiilor înseamnă creşterea capacităţilor de producţie de energie, înseamnă o eficienţă mai mare a actualelor instalaţii prin modernizarea lor, dar cel mai mult înseamnă creşterea valorii acestor companii în viitor.
• O companie care nu-şi face investiţii, care nu ţine pasul cu ceea ce se întâmplă, îşi pierde treptat relevanţa în domeniul respectiv.
• Directorii trebuie să se concentreze pe investiţii, să facă licitaţii, să îşi asume răspunderea, să intre în discuţii serioase cu constructorii şi să îşi asume răspunderea pentru ducerea la îndeplinire în termenele anunţate a acestor proiecte de investiţii.

STOCARE ŞI PROSUMATORI

• Vom reduce dezechilibrele prin creşterea capacităţilor de stocare, atât prin investiţii publice, dar şi prin investiţii private.
• Bateriile şi invertoarele aferente trebuie să intre într-o formulă de dispecerizare care să permită furnizorilor şi operatorilor de energie să îşi folosească cât mai bine capacităţile, să aibă cheltuieli cât mai mici şi să nu socializeze costurile.
• Orice cost care este generat de dezechilibre într-o formă directă sau indirectă se mută în facturile pe care cetăţenii le plătesc şi asta este o formă pentru a scădea valoarea facturii.
• Nu în ultimul rând, actualii prosumatori, cei care deţin panouri fotovoltaice, trebuie stimulaţi să îşi crească gradul de autoconsum, mai ales în orele de seară şi, de asemenea, trebuie susţinuţi, acolo unde este posibil, să îşi instaleze capacităţi de stocare.
• Avem 350 de mii astăzi, dar dintre care doar o treime au instalaţii de stocare, iar numărul lor este în creştere foarte mare.
• Fotovoltaica generează o producţie mare în orele de prânz şi o producţie redusă dimineaţa sau seara, când avem un consum energetic mare, ceea ce înseamnă volatilitate şi dezechilibre.
• Reglementările pe care trebuie să le adoptăm trebuie să fie de natură a nu mai permite ca în viitor să instalezi instalaţii fotovoltaice şi să injectezi în sistem, fără să ai şi stocarea asigurată, în aşa fel încât dezechilibrele pe care le avem astăzi, care în anumite zone ale sistemului devin critice, să nu fie amplificate şi să nu creeze alte probleme în sistem.
• Urgentarea avizării şi punerii în funcţiune a tuturor instalaţiilor de stocare, care sunt într-o fază avansată de realizare, trebuie să rămână o prioritate.
• Tot ce se poate termina cât mai repede posibil trebuie să intre în funcţiune, să nu stea luni de zile în avizare între Transelectrica sau ceilalţi furnizori şi ANRE.

HIDROELECTRICA ŞI CAPACITĂŢILE DE STOCARE

• Necesitatea de a creşte investiţiile companiilor de stat se dovedeşte corectă şi solicitarea ca în planul de investiţii al Hidroelectrica, în următorii 2 ani de zile, să figureze hibridizarea hidrocentralelor din România, adică montarea de capacităţi de stocare.
• Hidrocentralele au deja avizul de racordare aprobat, au capacităţi mai mari decât produc şi pot să o facă imediat.
• Faptul că această decizie a fost aprobată de Adunarea Generală a Acţionarilor garantează că managementul Hidroelectrica o va pune în practică în 2027 şi 2028.
• Vom avea 1.500 de MW de stocare, pe care, dacă am avea astăzi, i-am putea folosi în orele de seară.
• Am luat măsuri ca două scheme pentru a susţine stocarea să intre în accesare.
• Este vorba de schema pe care Ministerul Mediului o va definitiva săptămâna viitoare prin AFM. Sunt la dispoziţie 80 de milioane de euro pentru a susţine stocarea.
• De asemenea, schema pe care am semnat-o la sfârşitul lunii trecute şi în această dimineaţă am aprobat ghidul de finanţare, iar proiectele se vor putea depune prin Fondul de Modernizare, aici având o sumă dublă la dispoziţie faţă de Ministerul Mediului, în aşa fel încât să se finanţeze exclusiv capacităţile de stocare.
• E adevărat că doar din 2027 încolo vom vedea rezultate, pentru că depunerea de proiecte, evaluarea şi implementarea lor nu se vor putea face de pe o zi pe alta.

CENTRALE PE GAZ ŞI PRODUCŢIA ÎN BANDĂ

• Al doilea element important este finalizarea investiţiilor strategice pentru producţia în bandă cât mai repede posibil şi susţinerea acestora.
• Sunt două investiţii, una de stat, una privată, importante. Este vorba de cele două centrale de la Iernut şi de la Mintia.
• Am convenit cu directorii Romgaz ca la sfârşitul acestui an această centrală de la Iernut să injecteze primele cantităţi de energie în sistemul energetic naţional.
• Centrala de la Mintia, privată, are un grafic de intrare în probe în perioada următoare, începând din luna septembrie.
• Cele două centrale au o putere importantă care în producţie normală va depăşi 1.500 de MW şi practic reprezintă peste 20% din energia necesară sistemului energetic naţional.
• Toate proiectele care ţin de centrale pe gaz trebuie susţinute în aşa fel încât în orele de seară, atunci când ai nevoie de energie, să ai producători care pot intra în producţie sau în perioada rece de iarnă, când sprijinul lor este vital.

MANAGEMENTUL COMPANIILOR ENERGETICE

• E o problemă să fii incompetent şi să nu înţelegi responsabilitatea pe care o ai când ajungi în astfel de posturi.
• În condiţiile în care vom avea oameni performanţi şi competenţi în boardul acestor companii şi peste tot unde sunt domenii strategice, vom avea rezultate pe măsură şi vor avea de câştigat nu doar guvernările, ci în primul rând cetăţenii ţării noastre.
• Trei, patru, cinci companii din domeniul energiei au efecte strategice în sistemul nostru energetic naţional şi de modul în care acestea sunt administrate, de ţintele pe care le au managerii lor, vedem şi rezultatele acestor companii.
• Un alt element important este numirea pe bază de competenţe şi nu pe bază de clientelism politic sau de loialităţi politice.
• Dacă ne uităm la CV-uri, la componenţa consiliilor de administraţie şi a comitetelor de supraveghere, vom constata că partea de competenţă şi de rezultate a devenit secundară şi că au prevalat în acest domeniu celelalte criterii nesănătoase.
• Trebuie să modificăm toate contractele de mandat la companiile strategice din energie, iar unul dintre indicatorii de bază să fie realizarea investiţiilor.
• Astăzi, din păcate, obiectivele de mandat nu sunt bazate pe acest lucru, sunt mai mult pe profit sau pe alţi indicatori care nu sunt relevanţi pentru ceea ce înseamnă rezultate efective în sistemul energetic naţional.

CERNAVODĂ ŞI DUNĂREA VECHE

• În producţia nucleară, vedem ce înseamnă să nu ai debit de apă suficient la Cernavodă, care să asigure răcirea centralei.
• Menţinerea în funcţiune a centralei şi dezvoltarea grupurilor 3 şi 4 este o direcţie strategică.
• E nevoie să punem în practică proiectul care are studiul de fezabilitate terminat de 8 ani, care are toate avizele obţinute, inclusiv cele de mediu, şi aprobaţi indicatorii tehnico-economici din 2024.
• Proiectul urmăreşte, printre alte obiective, şi creşterea debitului pe Dunărea Veche spre Cernavodă, astfel încât debitul actual să fie aproape dublat.
• Va asigura debit şi pentru grupurile 3 şi 4.
• Nu putem vorbi de proiectele 3 şi 4 dacă această lucrare nu este realizată.
• În această dimineaţă, la ora 10, a fost prima şedinţă a acestui comitet interministerial, format din experţi de la toate autorităţile implicate, care au ca obiectiv principal să verifice încă o dată acest proiect.
• Trebuie verificat dacă datele pe care s-a bazat proiectarea sunt conforme cu cele de astăzi şi dacă soluţiile propuse vor da rezultatele estimate prin studiul de fezabilitate.
• Să actualizăm indicatorii tehnico-economici, să-i reaprobăm din nou, aşa cum prevede legea, şi să demarăm cât mai repede posibil, prin Administraţia Dunărea de Jos şi prin Ministerul Transporturilor, proiectarea şi execuţia.
• Proiectarea şi execuţia trebuie realizate prin proiecte serioase, pentru a putea realiza proiectul tehnic şi apoi să începem lucrările pentru a avea apa, nu prin improvizaţii pe care le putem sau nu le putem pune în practică.
• Pentru această lucrare sunt necesari 2-3 ani de lucru serios şi asta trebuie asigurat indiferent cine este premierul României, ministrul Transporturilor sau ministrul de Finanţe.
• Asigurarea finanţării acestei lucrări trebuie făcută din bugetul naţional.
• Această lucrare este strategică şi trebuie să o punem în practică cât mai repede posibil.

PACTUL PENTRU ENERGIE

• Acestea sunt elementele de bază ale unui pact pentru energie pe care, în această toamnă, după ce reîncepe sesiunea parlamentară, cred că trebuie să îl discutăm la modul serios şi acolo unde trebuie făcute modificări legislative.
• Dacă vom susţine consecvent aceste măsuri în anii următori, situaţia în sistemul energetic se va îmbunătăţi substanţial, pentru că vor intra capacităţi de producţie noi în funcţiune, vom reduce dezechilibrele prin creşterea capacităţilor de stocare, atât prin investiţii publice, cât şi prin investiţii private, iar printr-un management mai bun al marilor companii din sectorul energetic vom avea mai multă performanţă în sistem.
• Este mai puţin important cine le propune şi cine îşi asumă paternitatea lor.