Fostul preşedinte interimar al României şi favorit pentru funcţia de prim-ministru a declarat vineri în cadrul unei conferinţe de presă organizată la Palatul Parlamentului că cea mai mare problemă cu care se confruntă astăzi România este situaţia deficitului bugetar.
„Diferenţa dintre veniturile pe care le încasăm şi cheltuieli este cea mai mare din Europa. Deficitul bugetar a fost anul trecut la 9,3% din PIB. Deficitul înseamnă o presiune puternică pe contractarea de credite şi plata dobânzilor”.
Ce a mai declarat Ilie Bolojan:
Anul trecut, am cheltuit cu 152 de miliarde de lei mai mult decât am avut total venituri la bugetul de stat, adică 575 de miliarde. Diferenţa a fost acoperită prin creditele pe care le-a contractat România.
Nu vom putea să renunţăm la contractarea de credite din cauza acestei diferenţe foarte mari. Avem un efect accelerat al creşterii datoriei externe şi al costurilor de finanţare. Astfel, datoria României a ajuns anul trecut la aproape 55% din PIB, iar la finalul acestui an ar putea ajunge la aproape 60%.
Contractarea de credite mari şi accelerarea creşterii gradului de îndatorare au îngrijorat pieţele şi investitorii, lucru care se reflectă în valoarea dobânzilor. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 2,3% din PIB. Anul trecut, am plătit dobânzi de aproximativ 8 mld. de euro.
Reducerea deficitului nu poate fi făcută decât printr-o combinaţie între creşterea veniturilor şi scăderea cheltuielilor, din cauza diferenţelor mari.
O altă problemă este absorţia scăzută a fondurilor europene. Anul trecut, din mai mult de 120 mld. alocate pentru investiţii, mai mult de jumătate au provenit din fonduri europene.
În planul PNRR avem 28,5 mld. de euro la dispoziţie, iar până acum am încasat 10,5 mld. de euro. Deci suntem la puţin peste 36% din aceste fonduri.
Avem o balanţă total dezechilibrată, importăm mult mai mult decât exportăm. Această cerere, care a fost generată de creşterea pensiilor şi a salariilor, a mers spre importuri şi a irosit potenţialul de creştere al economiei româneşti.
Mulţi ani am avut cheltuieli care n-au ţinut seama de venituri. În 2024, veniturile statului au crescut cu 10%, iar cheltuielile cu 19%. Fondul de salarii a crescut cu 24% anul trecut, iar în anumite sectoare avem prea mulţi angajaţi sau privilegii.
Totodată, creşterea cheltuielilor cu pensiile n-a ţinut seama de venituri. Este un lucru bun că au crescut pensiile, dar trebuie să ne gândim la capacitatea ţării noastre de a le plăti. Pensia medie este de aproximativ 600 de euro, iar în sistemul de justiţie este de 5.000 de euro.
Avem prea puţini oameni care muncesc faţă de câţi beneficiază.
Ponderea contribuabililor la sistemul de pensii este printre cele mai mici din UE. În anii următori, pe măsură ce va ieşi şi generaţia anilor ’70 la pensie, va fi o provocare pentru guvernele din perioada respectivă cum vor gestiona plata pensiilor.
Avem venituri scăzute la buget din cauza evaziunii, a legilor permisive şi a ineficienţei administrative.
Pe termen lung, nu poţi să ai printre cele mai mari cheltuieli ca pondere în buget pentru investiţii, să ai salarii foarte mari şi personal numeros, şi totodată să ai pensii mari. Suntem într-un moment în care aceste lucruri au ajuns la o limită.
În această situaţie nu există soluţii simple. Cei care au promis sau promit soluţii magice sunt nişte profeţi falşi. N-avem cum să schimbăm dintr-o dată toate aceste acumulări negative. Putem repara ce este greşit, dar doar rezolvând treptat problemele. Nu folosind cuvinte mari, ci atacând constant fiecare lucru greşit şi îmbunătăţind modul în care facem lucrurile.
Trebuie să le spunem oamenilor adevărul. Vor trebui luate măsuri de corecţie, care, în majoritate, sunt nepopulare, dar care sunt necesare. Este nevoie de o masă critică de susţinere parlamentară, care cred că se conturează în această săptămână.
Aştept ca săptămâna viitoare să se închidă aceste discuţii.
Este nevoie să renegociem planul în baza căruia accesăm fondurile europene, deoarece nu-l mai putem respecta – anumite ţinte nu mai pot fi îndeplinite. Ultima tranşă, de aproape 900 de milioane de euro, nu ne-a fost virată până când nu rezolvăm problemele legate de pensiile speciale şi de conducerea companiilor de stat.
Trebuie înlocuite cât mai repede proiectele care nu pot fi terminate. De exemplu, spitalele care nu pot fi finalizate trebuie înlocuite cu alte proiecte realizabile.
Este necesară recâştigarea încrederii pieţelor financiare şi a Comisiei Europene. Dacă nu au încredere, vom plăti mult mai mult şi vom ajunge să vedem salarii sau pensii mai mici.
Ne-am angajat să reducem deficitul până la 7% din PIB, ceea ce este foarte dificil, în jumătate de an este aproape imposibil să coborâm două puncte procentuale.
Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să venim cu un plan de creşteri de venituri, eşalonări de investiţii şi reduceri de cheltuieli. Ar fi trebuit ca ordinea să fie inversă, dar, din păcate, nu cred că vreun guvern va reuşi să evite creşterea taxelor şi impozitelor.
E loc de mai bine în toate instituţiile din România.
Este nevoie de transparentizarea cheltuielilor publice în companiile de stat.
Este nevoie de reforma pensiilor speciale.
Este nevoie de eliminarea evaziunii fiscale prin schimbarea legislaţiei şi prin reforme la ANAF.
Altfel, prin creşteri de taxe, îi penalizăm pe cei care deja plătesc, iar cei care fac evaziune fiscală vor fura şi mai mult.
