În raportările Ministerului de Finanţe privind execuţia bugetului general consolidat există două situaţii cel puţin bizare. Prima priveşte veniturile, iar cea de-a doua, cheltuielile.
Avem, pe primele cinci luni, la venituri, 6 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro) „sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări“. Acestea nu pot fi însă decât fondurile structurale şi, eventual, cele de dezvoltare rurală, pentru că doar ele pot fi „prefinanţate“ şi doar pentru ele banii se cheltuiesc înainte şi apoi sumele sunt decontate de Comisia Europeană. O altă statistică a Ministerului Finanţelor referitoare la absorbţia fondurilor UE relevă însă că, în primele şase luni din an, în România au intrat fonduri structurale europene de doar 188 de milioane de euro şi sume pentru dezvoltare rurală de 544 mil. euro, în total, prin urmare, 732 mil. euro, adică 3,3 mld. lei. Să presupunem că toţi aceşti bani ar fi intrat în buget, deşi este puţin probabil. Cum de execuţia bugetară indică atunci venituri din fondurile UE de 6 miliarde de lei (1,3 miliarde de euro), de vreme toţi banii înseamnă ceva peste 3 miliarde de lei? Printr-un artificiu: de vreo doi ani, subvenţiile pentru fermieri sunt trecute la rubrica venituri la buget. De la începutul anului şi până în prezent, UE a acordat României subvenţii agricole de 1,6 miliarde de euro. Sunt bani care intră în România, este adevărat. Dar nu sunt banii bugetului, ei tranzitează doar bugetul. Dar acestea nu sunt venituri reale ale statului. Consecinţa? Veniturile, la cinci luni cresc, artificial, în raportările Ministerului Finanţelor cu 12,7% (12,5 miliarde de lei). Săptămâna trecută, ANAF a raportat că încasările instituţiei înseamnă un plus de 13 miliarde de lei (plus 13%) în S1, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Vom vedea datele Finanţelor pentru semestrul I în câteva zile. Însă, dacă am elimina din veniturile statului – cum ar fi normal – veniturile consemnate în dreptul plăţilor directe în agricultură, creşterea veniturilor statului, an/an, nu ar mai fi deloc de 12-13%, ci de doar 6-7%. Abia aici s-ar vedea diferenţa majoră dintre venituri şi cheltuieli: creşteri de venituri de 6-7% şi creşteri de cheltuieli de 18,4%. De altfel, această realitate este sugerată de faptul că, deşi este raportată o creştere de venituri de 12,7%, la cinci luni, creşterea veniturilor fiscale a fost doar de 0,5%. Consumul creşte cu 6-7%, dar încasările din TVA cu doar 4%. De ce?
A doua problemă o reprezintă raportarea din rubrica de cheltuieli. Avem, la capitolul „cheltuieli de capital“ (investiţii din buget), un plus de 102%, la cinci luni, faţă de aceeaşi perioadă a lui 2017. 5,7 miliarde de lei ar fi „cheltuielile de capital“, faţă de 2,8 miliarde de lei în primele cinci luni din 2017. Un plus de 2,9 miliarde de lei. Dar, din nou, statistica distorsionează percepţia noastră despre ceea ce înseamnă „investiţii“. Pentru că, din cele 5,9 miliarde de lei alocaţi „investiţiilor“, 2,5 miliarde de lei înseamnă achiziţiile de tehnică militară ale Armatei (potrivit raportării MApN). Desigur că Armata trebuie înzestrată. Dar rachetele înseamnă cu totul altceva decât şoselele şi drumurile. Altfel spus, în ciuda dublării aşa-numitelor cheltuieli de capital în bugetul consolidat, în primele cinci luni din an nu au fost cheltuiţi în investiţii de infrastructură - drumuri, poduri - mai mulţi bani decât în primele cinci luni din 2017.
De ce amestecăm merele cu perele? Pentru că, altminteri, „împăratul ar fi gol“. Dar, oricum, goliciunea lui se va vedea în lunile ce vin, când bugetul nu va mai consemna falsa abundenţă de bani de la UE, pentru că nici subvenţiile pentru agricultură nu sunt sac fără fund. Cât despre drumuri, degeaba te lauzi că faci şi dregi, pentru că, dacă nici nu faci, nici nu dregi, se vede cu ochiul liber. În plus, dacă guvernul Dragnea/Dăncilă vrea să menţină deficitul bugetar la sub 3% din PIB, ca să nu-şi audă vorbe de la Comisia Europeană, atunci cheltuielile pentru drumuri vor fi şi mai puţine decât anul trecut, când au fost unele dintre cele mai mici din ultimii 15 ani.
