Eveniment

Cum se împart pe hârtie cele 30 mld. euro care vin de la Bruxelles, dacă guvernul este în stare să facă proiecte: Sub mantrele cuvintelor “verde” şi “digital”, guvernul a îngrămădit în PNRR de la proiecte de canalizare, autostrăzi, împădurire şi rampe de deşeuri până la trasee velo şi ruta mocăniţelor

Cum se împart pe hârtie cele 30 mld. euro care vin de la Bruxelles, dacă guvernul este în stare să facă proiecte: Sub mantrele cuvintelor “verde” şi “digital”, guvernul a îngrămădit în PNRR de la proiecte de canalizare, autostrăzi, împădurire şi rampe de deşeuri până la trasee velo şi ruta mocăniţelor

Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene: Pe partea de formalizare a muncii, încă suntem ţara membră a UE cu cel mai mare grad de muncă în zona gri sau zona neagră. Trebuie să creăm un sistem de stimulare prin care aceşti oameni să poată să muncească legal, să poată să beneficieze de acoperire de sănătate şi de pensii. Vom legifera tichetele de muncă, care sunt o metodă flexibilă, nebirocratică, de a plăti zilierii, pe cei din agricultură şi pe cei din servicii prestate la domiciliu.

Autor: Ramona Cornea

27.03.2021, 09:57 1803

Din fondurile alocate României pentru PNRR, circa 4,4 mld. euro vor merge spre educaţie, 3,4 mld. euro spre sănătate, 9,5 mld. euro spre transport, iar spre mediu vor pleca 6,8 mld. euro.

Guvernul a prezentat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) ce va fi propus de România Uniu­nii Europene. Docu­mentul conţine 70 de pagini cu descrierea situaţiei actuale şi alte 80 în care prezintă cei şase piloni, şase axe principale în care sunt alocate cele 30 mld. euro disponibile pentru România de la Uniunea Euro­peană.

Percepţia este că guvernul forţează investiţii în infrastructura rutieră, spitale şi reabilitări de clădiri, în apă şi irigaţii, sub cele două cuvinte cheie: verde şi digitalizare.

De asemenea, în documentul ce conţine Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt alocate două pagini pentru sume de 4 mld. euro pentru apă şi irigaţii fără a se intra foarte mult în detalii, iar alte două pagini pentru investiţii în trasee Velo şi ONG-uri. În aceste condiţii, ar fi fost de aşteptat o detaliere a investiţiilor mai mari de 2 mld. euro.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost pus în dezbatere publică vineri, iar săptămâna aceasta va fi adoptat mandatul de negociere cu Comisia Europeană, după cum a anunţat premierul Florin Cîţu.

Din fondurile alocate României pentru PNRR, circa 4,4 mld. euro vor merge spre educaţie, 3,4 mld. euro spre sănătate, 9,5 mld. euro spre transport, iar spre mediu vor pleca 6,8 mld. euro, după cum a explicat vicepremierul Dan Barna.

„Mai există şi o alocare pentru autorităţile locale, una de 4 mld. euro pentru nevoile specifice ale comunelor, ora­şelor sau municipiilor din România“, a mai spus Barna.

Foarte relaxat, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Cristian Ghinea, a spus că spitalele regionale nu sunt trecute în PNRR, ci vor fi finanţate din fondurile europene din 2021-2027, dar că şi în PNRR vor fi construite spitale „mari“ în judeţe, în condiţiile în care nu a fost construit un spital mare în ultimii 30 în România. Guvernul a bugetat cheltuieli de peste 41 de mld. euro prin PNRR, mai mari decât suma de circa 30 mld. euro promisă României. Ministrul Cristian Ghinea a motivat această decizie spunând că a fost luată pentru a avea „o marjă de negociere“.

Ministrul Cristian Ghinea mai spune că PNRR este un program ce presupune o serie de reforme, precum cea a sistemului de pensii, a sistemului de sănătate, reforme fiscale, precum şi reforme în piaţa locală a muncii.

„Vorbim despre o reformă a sistemului de pensii, care trebuie să aşeze sistemul pe baze echitabile, prin o nouă legislaţie. Mă aştept de la această reformă să diminueze problema pensiilor speciale, să ne îndreptăm spre principiul pensiei după contributivitate. De asemenea, vorbim despre reforme fiscale, conectarea caselor de marcat astfel încât să avem volumul de încasări în timp real, prin mijloace digitale şi să creştem veniturile la bugetul statului fără să creştem taxele şi impozitele“, a declarat Ghinea.

Pe partea de educaţie, spune el, este vorba despre o reformă a guvernanţei şcolilor, una în care atribuţiile să fie mutate la nivelul şcolilor astfel încât “să putem să lăsăm iniţiativa locală să vină cu priorităţile adevărate“.

Mai mult, Ghinea menţionează şi o reformă a Casei Naţionale de Asigurări, o digitalizare completă a relaţiei dintre pacient şi medic. Pentru eliminarea muncii nedeclarate, cea „la gri“ sau „la negru“, PNRR propune alocarea de fonduri în valoare de 0,6 mld. lei.

„Pe partea de formalizare a muncii, încă suntem ţara membră a UE cu cel mai mare grad de muncă în zona gri sau zona neagră. Trebuie să creăm un sistem de stimulare prin care aceşti oameni să poată să muncească legal, să poată să beneficieze de acoperire de sănătate şi de pensii. Vom legifera tichetele de muncă, care sunt o metodă flexibilă, nebirocratică, de a plăti zilierii, pe cei din agricultură şi pe cei din servicii prestate la domiciliu“, a spus ministrul.

Uniunea Europeană a decis să înfiinţeze un instrument financiar temporar – #NextGenerationEU, în valoare de 750 de miliarde euro, separat de bugetul pe termen lung al UE, Cadrul Financiar Multianual (CFM), pentru perioada 2021 -2027. Scopul principal al acestuia este să ofere sprijin statelor membre pentru a face faţă provocărilor generate de criza adusă de pandemia de COVID-19 şi consecinţele sale economice.

Din alocarea totală de 672,5 miliarde de euro pentru Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) la nivelul UE, România poate beneficia de aproximativ 30,5 mi­li­arde de euro, compuse din 13,8 miliarde de euro sub formă de granturi şi 16,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.

Regula stabilită prin propunerea de regulament este ca 70% din granturile in PNRR să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenţei de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023.

În plus, plăţile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naţionale de redresare şi rezilienţă trebuie făcute până în decembrie 2026. Aceste reforme şi proiecte de investiţii publice trebuie puse în aplicare până în 2026.

Statele membre UE pot transmite oficial către Comisia Europeană Planul lor Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) până la 30 aprilie 2021. Până la această dată finală, statele sunt invitate să transmită Comisiei proiecte intermediare.

 
AFACERI DE LA ZERO