Taxarea cu 1% a averilor mai mari de 1,9 milioane de lei (450.000 de euro), numită eufemistic „taxă de solidaritate“, a redevenit un subiect de dezbatere după ce Gabriel Oprea, preşedintele UNPR şi membru al guvernului, a anunţat că partidul său vrea să reia proiectul de lege. Dacă ideea este clară, de neînţeles este modul de colectare a taxei.
„Vrem azi să reintroducem în dezbaterea publică două proiecte importante pentru UNPR - taxarea marilor averi, şi vă aduceţi aminte că acum trei ani doar două voturi în Parlament au făcut ca această lege să nu treacă“, a declarat Oprea, care conduce unul dintre partidele aflate la guvernare, adăugând că este convins că în coaliţia de guvernare şi în Parlament va primi sprijin pentru aceste iniţiative.
Premierul Victor Ponta a comentat afirmând că în 2015 nu cresc taxele, iar Călin Popescu-Tăriceanu, al cărui partid, PLR, se pregăteşte de guvernare, a spus că nu susţine măsura. Şi opoziţia o respinge, vicepreşedintele PDL Andreea Paul afirmând că proiectul este greşit şi duce la efecte perverse, precum: riscul „albirii“ averilor dobândite ilicit, exportul averilor dobândite licit, fuga capitalului etc.
Intenţia UNPR este de a taxa anual, cu 1%, averile mai mari de 1,9 mil. lei (450.000 de euro) sau cu 0,5% bunurile imobile mai scumpe de 1,3 mil. lei (300.000 euro) şi cele mobile mai scumpe de 220.000 lei (50.000 euro).
„Printre problemele legate de implementarea practică a unei astfel de impozitări se numără dificultatea de a evalua averile personale, costurile administrative legate de crearea unui mecanism de monitorizare şi evidenţă, dificultăţi asociate şi cu riscuri precum migrarea capitalurilor spre jurisdicţii cu fiscalitate redusă, precum şi riscul crescut de evaziune fiscală asociat în general oricărei creşteri de impozite“, a declarat pentru ZF specialistul în fiscalitate Oana Mănuceanu, tax director în cadrul Schoenherr Tax Bucharest. În prezent, potrivit lui Mănuceanu, chiar dacă nu există o taxare propriu-zisă a averii, sunt aplicate impozite pe proprietăţi, aşa-numitele impozite locale, pentru terenuri, clădiri, autovehicule etc. De asemenea, creşterile de valoare ale activelor financiare sunt impozitate prin impozit pe venituri din dobânzi, impozit pe câştigul de capital la vânzarea acţiunilor etc. Intenţia de a impozita averile însă merge pe o tendinţă observată şi la nivel internaţional, în urma crizei financiare, unde taxarea averilor e văzută ca instrument de diminuare a deficitului bugetar.
„Islanda, care a renunţat la impozitul pe avere în 2006, l-a reintrodus temporar în 2010, la fel şi Spania, care îl eliminase în 2008, l-a reintrodus începând cu anul 2011 (iniţial doar pentru doi ani, perioada fiind prelungită inclusiv pentru anul 2014). Franţa şi Elveţia sunt alte două exemple de state care percep impozit pe avere“, a mai spus Mănuceanu.
În proiectul din 2012, iniţiatorii propuneau ca direcţiile de taxe şi impozite să utilizeze „Ghidul privind valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare“, adoptat de Uniunea Naţională a Notarilor Publici, iar banii ar fi trebuit să meargă către pensii.
Andreea Paul adaugă că în ţările în care este aplicată această măsură, averile vizate sunt mult mai mari decât cele avute în vedere de proiectul UNPR.
„Franţa aplică un barem pentru impozitul pe avere calculat în trepte, progresiv, ca şi cel pe venit, pornind de la un prag de aproape două ori mai mare ca cel pe care îl propune acum un partid din arcul guvernamental: sub 800.000 euro - 0%; între 800.000 şi 1,3 milioane - 0,50%; între 1,3 milioane şi 2.570.000 - 0,70%; între 2.570.000 şi 5.000.000 - 1,00%; între 5 milioane de euro şi 10 milioane: 1,25%; peste 10 milioane: 1,50%. Spania a renunţat la aplicarea unui impozit similar în anul 2008, dar l-a introdus temporar în anul 2011, în plină criză economică, de la un prag de 700.000 euro în sus, extinzând perioada de aplicare pănă în anul 2014“, a mai spus Andreea Paul.
Dacă nu au bani să plătească?
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat ieri că „de principiu“ nu este „favorabil“ propunerii UNPR în ceea ce priveşte suprataxarea marilor averi. „Aşa cum este ea formulate propunerea, nu înţeleg exact la ce se referă, este vorba de venituri, este vorba despre ceea ce constituie averea reprezentată de proprietăţi şi aşa mai departe? S-ar putea să ne trezim cu impozitarea marilor averi în situaţia în care unii nu vor avea bani să plătească taxele şi vor trebui să vândă averile. Eu nu spun că e o soluţie bună, nu agreez această idee dacă mă întrebaţi pe mine“. Mediafax
