♦ De la începutul anului, guvernul Ciucă a adăugat 40 mld. lei la datoria publică, adică aproape 9 mld. de euro, prin două ieşiri pe pieţele externe pentru finanţare.
Guvernul Ciucă a adăugat încă 40 mld. lei la datoria publică a României în primele două luni din 2022, arată datele publicate luni de Ministerul Finanţelor. Astfel, datoria publică a ajuns la 707 mld. lei, adică peste 50% din PIB-ul realizat de România în 2022.
Spre comparaţie, la finalul lui 2019, înainte de izbucnirea crizelor, România avea o datorie publică de 373 mld. lei, care însemna o pondere de 35% din PIB de atunci. Între timp, datoria guvernamentală, internă şi externă, s-a dublat.
Comisia Europeană a publicat ieri raportul de primăvară cu prognozele economice pentru statele membre. Pentru România, economiştii europeni văd o scădere a datoriei publice în PIB, astfel încât la final de 2023 datoria guvernamentală din România ajunge la sub 46% din PIB.
„Se estimează că datoria publică va scădea la 45,6% din PIB în 2023, datorită reducerii deficitului public, înainte de a creşte la 46,1% în 2024. Creşterea mai scăzută a PIB, viitorul ciclu electoral, posibile presiuni în creştere asupra salariilor publice în urma ratelor de creştere reale negative din 2021, indexarea pensiilor care în 2024 va încorpora inflaţia ridicată din 2022, ar putea duce la deficite bugetare mai mari“, sunt de părere economiştii Comisiei Europene.
Cifra de peste 50% din PIB din acest moment pentru datoria publică se raportează PIB-ului din 2022. Astăzi vin datele despre creşterea PIB din T1/2023, iar PIB-ul, după toate prognozele, va creşte atât în termeni nominali, cât şi în termeni reali. În aceste condiţii, şi ponderea datoriei în PIB va scădea.
Nivelul de 50% al datoriei publice din România nu este mare, dacă este comparat cu alte state europene, care au un nivel de îndatorare de peste 100% din PIB. Cu toate acestea, economiştii recomandă prudenţă, pentru că una este capacitatea de rambursare a unei economii precum Italia, care are o datorie publică de 150% din PIB, dar un PIB de peste 2.000 mld. de euro şi venituri din taxe de peste 40% din PIB, iar alta este capacitatea de rambursare a României, cu un PIB de 300 mld. de euro şi venituri de 27% din PIB.
Pe de altă parte, datoria publică în cifre absolute va continua să crească, este de acord toată lumea. La finalul lui februarie 2023, România a avea o datorie pe termen mediu şi lung de 677 mld. lei, restul fiind datorie pe termen scurt. Datoria în lei era de 323 mld. lei, iar cea în valută în echivalentul a 384 mld. lei, dintre care 308 mld. lei în euro şi 74 mld. lei în dolari.
Finanţele au împrumutat în primele două luni din an 9 mld. de euro de pe pieţele externe, adică 40 mld. lei, cât este şi creşterea datoriei. Ministerul de Finanţe anticipează o înrăutăţire a dobânzilor pe pieţele externe, astfel încât a încercat să atragă cât mai mulţi bani din necesarul de finanţare în primele luni din an.
Pe măsură ce datoria creşte, devine din ce în ce mai greu de rostogolit. Necesarul de finanţare al României este de circa
150 mld. lei în 2023, care înseamnă deficitul bugetar din anul curent şi refinanţarea datoriei vechi. Cu cât datoria a crescut, cu atât România a cheltuit mai mult cu dobânzile, în condiţiile în care costul de finanţare oricum a crescut ca urmare a creşterii dobânzilor. Astfel, din aceşti doi factori: creşterea ratelor de dobândă şi majorarea datoriei, cheltuielile cu dobânzile ale guvernului au urcat cu 60% în primele două luni din 2023, prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
În acest moment, România are un cost de finanţare de 7,3% pentru împrumuturile pe 10 ani, barometrul pe care economiştii îl consideră relevant pentru costul de finanţare a unui stat.
