• Leu / EUR4.7223
  • Leu / GBP5.2846
  • Leu / USD4.1455
Eveniment

În ciuda creşterii economice, firmele româneşti prezintă un risc de faliment mai mare ca acum 10 ani. Cele mici au sărăcit

În ciuda creşterii economice, firmele româneşti prezintă un risc de faliment mai mare ca acum 10 ani. Cele mici au sărăcit

Autor: Alina Botezatu

16 sep 2018 225

Majoritatea companiilor din România se confruntă cu un risc de a intra în faliment mai ridicat decât acum zece ani, deşi economia României a devenit în această perioadă campioana creşterii în Europa Centrală şi de Est (CEE), arată o analiză a Coface România, publicată în septembrie 2018.

„Aceasta (polarizarea veniturilor - n.red.) explică şi un paradox unic în Europa, cred, că n-am statistici, dar nu l-am găsit în nicio carte de economie: atunci când economia creşte foarte mult, şi România a crescut, în ultimii zece ani, cu 27%, în general, riscul companiilor ar trebui să scadă, cu alte cuvinte, firmele ar trebui să capteze această creştere, să investească, să aibă profituri mai mari, să arate mai bine, dar nu prea se întâmplă”, susţine Iancu Guda, Services Director al Coface România şi preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari-Bancari din România (AAFBR).

Mai exact, mediana Altman-Z score aplicată tuturor companiilor active din România era în 2007 de 2,52, iar anul trecut era de 1,89, potrivit analizei lui Guda. Mediana Altman-Z score este un celebru model economic, un rating de credit, care arată probabilitatea unei firme de a da faliment – un nivel de sub 1,8 reprezintă un risc mare de faliment, unul între 1,8 şi 3 un risc mediu, iar peste 3 un risc mic.

Cel mai ridicat nivel al medianei Z-score pentru companiile din România, în ultimii zece ani, respectiv cel mai redus risc de faliment, a fost în 2008, de 2,65, urmat de cel din 2007, de 2,52, şi de cel din 2009, de 2,43. În schimb, această mediană indică faptul că firmele din România s-au confruntat în anul 2014 cu riscul cel mai ridicat de faliment din ultimii zece ani, când nivelul a fost de 1,79. Iar acest nivel redus a fost consemnat după cinci ani consecutivi de scădere. În 2009, mediana Z-score a companiilor din ţara noastră era de 2,43, în 2010 de 2,23, în 2011 de 1,91, în 2012 de 1,85, iar în 2013 de 1,82.

De trei ani, mediana Z-score a companiilor locale şi-a reluat creşterea, respectiv au început să aibă mai puţine riscuri sau mai multe şanse de a-şi plăti datoriile – nivelul fiind de 1,83 în 2015, de 1,84 în 2016 şi de 1,89, anul trecut. Numai că această revenire se face într-un ritm mai lent, de 0,01-0,05 faţă de ritmul de scădere, de –0,03-0,32.

„În România, companiile n-au avut niciodată risc mic. Mediana Z-score a atins cel mai ridicat nivel în 2008, de 2,65, înainte să ne lovească criza financiară. În ultimii cinci ani, rămânem la 1,8-1,9. Deci, suntem la graniţa între risc mare şi risc peste medie, deşi creştem foarte mult ca PIB. Nu se vede, pentru că firmele mici care reprezintă marea masă a firmelor active în România nu au reuşit să capteze această creştere economică”, subliniază Guda.

Primele 1.000 de companii din România din totalul de aproximativ 500.000 de companii generează jumătate din veniturile totale cumulate ale businessurilor locale, potrivit analizei Coface România. În plus, companiile cu cifra de afaceri de peste un milion de euro au ajuns să reprezinte, la finele anului trecut, 86% din veniturile generate de toate companiile din România, o pondere în creştere de la 74%, la finele anului 2008.

„Companiile mici, cu venituri sub 1 milion de euro, stau mult mai prost decât companiile mari, cu venituri de peste 1 milion de euro. Ceea ce ne îngrijorează este dimensiunea lor, ca număr, 96% din companiile active în România sunt mici. Masa suferă, au sărăcit, au pierdut din competitivitate, din performanţă, relativ la companiile mari, în favoarea, în special, a firmelor multinaţionale, care ţin economia. Mai sunt puse la colţ, mai sunt atacate, dar companiile mari plătesc taxele, angajează oamenii şi ţin economia, ca dimensiune şi competitivitate”, a mai spus Guda.

În plus, mediana Z-score arată că, la finele anului trecut, firmele cu afaceri de până la 100.000 de euro se confruntau cu riscul cel mai ridicat de faliment, în condiţiile în care au înregistrat un nivel de 0,98. În acelaşi timp, cele cu business de 100.000-500.000 de euro se confruntau cu un risc de 1,6, cele de 0,5-1 milioane de euro erau la 1,95, iar cele de 1-5 milioane de euro la 1,82.

Păstrând tendinţa, riscurile scad pe măsură ce businessul companiilor creşte. Cele de 5-10 milioane de euro au obţinut un scor de 2,8, iar cele de 10-50 de milioane de euro unul de 2,6. În plus, companiile mari nu aveau niciun risc, la finele anului trecut: cele de 50-100 de milioane de euro au înregistrat un scor de 3,1, iar cele de peste 100 de milioane de euro unul de 3,9.

De astfel, Preşedintele AAFBR a subliniat că sunt foarte puţine companiile cu risc redus în România.

Judeţul în care companiile au punctat cu cea mai redusă mediană Z-score, de 1,39, respectiv cel mai ridicat risc de faliment, anul trecut, este Teleorman, unde erau active 4.125 de companii, care au 31.890 de salariaţi. Acesta este urmat de Vaslui, cu o mediană Z-score de 1,59, pentru cele 4.286 de companii, care aveau 35.666 de angajaţi. Al treilea judeţ în funcţie de riscul ridicat al companiilor, cu 1,68 Z-score, este Giurgiu unde sunt 3.856 de companii care numărau 22.458 de angajaţi. Acesta este urmat de Covasna, cu un Z-score de 1,70, pentru 3.271 de companii, care aveau 31.841 de angajaţi, şi de Olt, cu un grad al riscului doar uşor mai bun, de 1,71, pentru cele 6.246 de companii, unde lucrau 43.822 de persoane.

În schimb, în judeţele din Vest şi Centru, companiile au cel mai redus risc de faliment din ţară, potrivit medianei Z-score, dar cele mai bune sunt de nivel mediu. Sibiul este judeţul campion, cu un Z-score de 2,40, pentru cele 9.817 companii cu 120.780 de angajaţi. Acesta este urmat, la foarte mica distanţă, de Timiş, cu 2,39 Z-score, pentru cele 20.816 companii, la care erau angajate 209.436 de persoane, şi de Cluj, cu un Z-score de 2,34, pentru 26.531 de companii cu 184.215 angajaţi. Pe următoarele locuri, cu riscuri în creştere, dar de nivel mediu, s-au clasat: Braşov, cu un Z-score de 2,23, pentru cele 16.530 de companii, care cumulau 163.323 de angajaţi, şi de Bucureşti, cu un Z-score de 2,22, la 99.480 de companii care aveau 1.163.995 de angajaţi.

Iar această evoluţie se produce în condiţiile în care România are cele mai ridicate ritmuri de creştere a economiei din CEE. Mai exact, cu ritmul de 6,9%, România a avut cea mai mare creştere economică anul trecut dintre cele 12 ţări din CEE, mai aproape de fiind doar Slovenia, cu 5%, şi Estonia, cu 4,9%, în timp ce Serbia a înregistrat cea mai slabă creştere, de 1,9%.

PIB-ul României a crescut cu 6,9% în 2007, cu 8,4% în 2008, dar a scăzut cu 6% în 2009 şi cu 2,7% în 2010. Ulterior, a revenit pe creştere: de 2% în 2011, de 1,3% în 2012, de 3,3% în 2013, de 3,5% în 2014, de 3,9% în 2015, de 4,8% în 2016 şi de 6,9% în 2017. Pentru acest an, economiştii Coface estimează o creştere între 4% şi 4,5% a economiei ţării noastre, iar pentru anul viitor de 3,8%.

„Patru ani de creştere economică (2011-2014) au fost necesari pentru a recupera pierderea din recesiune (2009-2010) şi a reveni la nivelul PIB real înainte de impactul crizei financiare”, au remarcat consultanţii de la Coface România. PIB real al României din perioada 2008 – 2017 s-a majorat cu +27,4%, nivel sub cel al Polaniei, de +38,7%, dar peste cel al Cehiei, de +16,2%, şi de cel al Ungariei, de +11%.

Creşterea medie de anul trecut a economiilor din CEE, de 4,5%, este cea mai mare din 2008 până în prezent, a remarcat Grzegorz Sielewicz, economistul şef al Coface CEE. PIB-ul din CEE a crescut, în medie, cu 3,1% în 2016 şi cu 3,7% în 2015, iar în acest an este estimată o apreciere de 4,1%, iar anul viitor de 3,4%. În toate cele 12 ţări din CEE, inclusiv în România, consumul a fost şi rămâne principalul factor de creştere, iar, anul acesta şi anul viitor, se remarcă o încetinire a creşterii economice.

Evoluţia economiilor din CEE este ameninţată de creşterea preţurilor cu forţa de muncă, cu materia primă şi măsurile de protecţionism anunţate de diverse state, precum cele impuse Chinei de către SUA, deoarece afectează lanţul de comerţ global, susţine economistul şef al Coface CEE. „Acest lanţ (lanţul economic global – n.red.) poate include Germania, iar tot ceea ce afectează Germania afectează şi ţările din CEE, în condiţiile în care acestea sunt o sursă importantă pentru exporturile germane”, a menţionat Sielewicz. Mai exact, în aceste ţări se produc numeroase piese pentru industria auto germană, aşa că taxele pentru industria auto impuse Germaniei de către SUA pot fi un alt risc la adresa economiilor din CEE, inclusiv România. Guda susţine că o altă ameninţare pentru industria auto este dată de dezvoltarea tehnologiei, inclusiv de industria de maşini electrice.

În schimb, economistul şef al Coface CEE nu crede că situaţiile din Turcia şi Italia sunt atât de periculoase pe cât se crede pentru ţările din CEE, deoarece acestea, mai ales România şi Polonia, îşi bazează creşterea economică pe consumul intern. Guda a subliniat însă că Turcia este al cincilea partener comercial al României, ţara noastră având un deficit comercial în relaţia cu aceasta de 500 de milioane de dolari, dar deprecierea lirei turceşti ar trebui să ne ajute.

„Ceea ar trebui să ne preocupe mai mult este evoluţia Europei de Est. Dacă ne uităm la sectorul auto, toate ţările din top (Top Coface CEE 500 companii - n.r.) au cel puţin 20% de companii din sectorul auto – companiile din auto produc şi exportă şi cred că pieţele locale nu sunt foarte relevante în nivelul producţiei lor. Dacă Europa de Vest strănută, avem, normal, o problemă semnificativă. Oricum, 80% din exporturile regiunii merg către Uniunea Europeană. Aici ar fi elementul de preocupare: cât de mult ar trebui să ne bazăm pe această creştere şi cât de mult este intrinsecă”, punctează Eugen Anicescu, Country Manager al Coface România.

În Top Coface 500 companii din CEE, România s-a clasat pe locul 4 din 12 ţări, cu 56 de companii, cu nouă mai puţine decât anul trecut. Dintre acestea, 13 companii au avansat în top, 36 au scăzut, două au stagnat, iar cinci sunt nou intrate în top. Companiile româneşti se situează peste media de la nivelul CEE, cu 87,5% (49) din companii în creştere, respectiv 12,5% (7) în scădere a cifrei de afaceri. Cifra de afaceri a companiilor româneşti din top a crescut cu 14,9%, anul trecut faţă de anul anterior, până la 58,5 miliarde de euro, în timp ce profitul net a crescut cu 29,6%, până la 3 miliarde de euro. De asemenea, gradul mediu de îndatorare a crescut, anul trecut, la 54%, după ce, în cei patru ani anteriori, a fost sub 40%, pentru companiile prezente în top.

Top 3 sectoare reprezentate de companiile din România este următorul: autovehicule, motociclete, alte vehicule şi mijloace de transport; produse minerale, produse chimice, petrol, plastic, sticlă şi produse farmaceutice; comerţ nespecializat. „Dacă la nivel de CEE, România deţine o pondere de 7% din totalul companiilor active, în Top Coface 500 CEE, aceasta contribuie cu 11,2%. Una din 18 companii româneşti prezente în top a înregistrat pierderi, anul trecut, în timp ce raportul pentru companiile din Ungaria a fost de 1 la 17, Polonia 1 din 10, iar în Cehia 1 din 22 a înregistrat pierderi”, au mai menţionat reprezentanţii Coface.

Anicescu precizează că un motiv pentru care companiile din România nu cresc la fel precum cele din alte ţări din regiune este că nu au prezenţă externă – „lipsa anvergurii regionale” -, urmat de lipsa infrastructurii rutiere, ceea ce a determinat, chiar în acest an, pierderea unor importante investiţii în domeniul auto - BMW a ales Ungaria.

Cu toate acestea, compania românească Star Assembly, furnizor al Daimler, a crescut cel mai mult în top, datorită investiţiilor în noi facilităţi de producţie făcute la Sebeş, în 2016 - a intrat direct pe locul 102. Cifra de afaceri acesteia a explodat cu aproape 390%, anul trecut faţă de anul anterior, datorită începutului producţiei cutiei de viteze 9G-Tronic pentru Mercedes-Benz.

Anul trecut, companiile din Top Coface 500 CEE, au înregistrat o creştere semnificativă a cifrei de afaceri de 11,8%, până la 652 de miliarde de euro, şi a profitului net consolidat, cu 16,2%, până la 31,49 de miliarde de euro, dar numărul de angajaţi şi l-au majorat cu 4,7%. De asemenea, 4,8% din forţa de muncă din regiunea CEE este reprezentată de angajaţii companiilor din Top Coface 500 CEE.

„Toate cele 13 sectoare reprezentate în această clasificare au înregistrat creşteri ale cifrei de afaceri, comparativ cu anul anterior, cele mai notabile fiind: auto şi transport +13,4. 79,6% din companiile din Top 500 au înregistrat o creştere a cifrei de afaceri, comparativ cu 63% în anul anterior”, au subliniat reprezentanţii Coface. În plus, 143 de companii din 500 au urcat în top (28,6%), 262 au scăzut (52,4%), 17 au stagnat, iar 78 de companii sunt noi sau au reintrat în top, după ce au lipsit în anul anterior. Polonia are cea mai mică rată a insolvenţei la nivel de CEE 0,04%, iar Serbia cea mai mare, 4,6%.

Primul loc în acest top l-a ocupat PKN Orlen (Polonia), cu o creştere de 19,9% a veniturilor, până la 22,83 miliarde de euro, după scăderi consecutive în 2015 (-17,3%) şi 2016 (-9,9%), iar profitul i s-a majorat cu 25%, la 1,7 miliarde de euro - profit cât 57% din cel obţinut de celor 56 de companii din România. Pe locul 2 s-a menţinut Skoda (Cehia), cu o creştere de 17,1% a cifrei de afaceri, până la 15,97 miliarde de euro, dar cu o scădere a profitului de -10,3%, la aproape 1,25 miliarde de euro. De asemenea, pe locul 3 a rămas MOL Hungary, cu o creştere de 16,1% a cifrei de afaceri, până la 13,3 miliarde de euro, şi a profitului cu 25,5%, la 1 miliarde de euro.

Prima poziţie din Top Coface 500 CEE a fost ocupată de Polonia, cu 175 companii, în creştere faţă de anul anterior, de 168, care este cea mai mare economie din zona, cifra de afaceri medie fiind de 1,5 miliarde de euro, la creştere a PIB de 4,5% în 2017. De asemenea, creştere a cifrei de afaceri agregate din top a fost de 10,8%, până la 262,4 miliarde de euro, iar profitul cu 39,3%, până la 10,88 miliarde de euro. „Companiile poloneze au beneficiat de creşterea economică accelerată (4,5%), spre deosebire de anul anterior (2,9%), dar şi de exporturile în creştere (11,8% în 2017, măsurate în euro)”, au remarcat reprezentanţii Coface.

Ungaria s-a clasat pe locul 2, cu 71 de companii, în scădere de la 75. Creştere PIB de 4% a fost însoţită de o creştere a cifrei de afaceri a companiilor (17,6%, la aproape 95,7 miliarde de euro) şi a profitului net (10,6%, până la 5,2 miliarde de euro). „Deşi ocupă locul doi ca număr de companii, după Polonia, din punctul de vedere al cifrei de afaceri agregate a fost depăşită de Cehia (95,7 miliarde de euro vs. 97,2 miliarde de euro). Impozitul pe profit a scăzut la 9%, cel mai mic din Europa”, au mai spus reprezentanţii Coface.

Astfel, Cehia a ocupat al treilea loc, cu 67 de companii, în scădere de la 71, cu o cifră de afaceri agregată de 97,2 miliarde de euro, în scădere cu 11,7%, a două după Polonia. În plus, a fost a două cifră de afaceri medie, 1,451 miliarde de euro. Sectorul auto contribuie cu 29,9% în numărul de companii cehe din top, cu 38,5% în cifra de afaceri totală a companiilor inlcuse în top şi cu 21% la exporturile din Cehia.

Sectorul auto şi transport a atras cele mai multe companii, 101, care au obţinut un venit de 138 de miliarde de euro, datorită mediului economic favorabil cu cerere în creştere, în special Europa de Vest şi investiţii în Slovacia (Jaguar Land Rover) şi Ungaria (BMW). „Cea mai mare proporţie în companiile din cinci ţări incluse în Top: Cehia – 29,9%, Slovacia - 28,8%, Ungaria – 26,8%, România – 23,2% şi Serbia – 20%”, au adăugat reprezentanţii Coface.

Cel de-al doilea sector din top este cel de produse minerale, produse chimice, petrol, plastic, sticlă şi produse farmaceutice, cu 91 de companii, în uşoară scădere faţă de anul anterior. Creşterea veniturilor a fost de 15,7%, până la 151 de miliarde de euro, cele mai mari în regiune şi creştere a profitului cu 50,7%, la 9,5 miliarde. În plus, acesta este sectorul cu cele mai multe companii care au urcat în top, 31, creştere de aproximativ 34,1%.

Comerţul nespecializat, unde competiţia este ridicată şi marjele scăzute, a fost al doilea sector din Top Coface 500 CEE, cu 71 de companii. Evoluţia acestora a fost ajutată de cererea stabilă a consumului intern, determinată de şomajul în scădere şi salariile în creştere. Venituri acestuia în regiune au crescut cu 10%, dar profiturile cumulate au scăzut cu -6,7%.

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7223
Diferență: -0,0212
Ieri: 4.7233
Azi: 4.1455
Diferență: -0,8135
Ieri: 4.1795
Azi: 5.2846
Diferență: -0,1549
Ieri: 5.2928
Azi: 4.2507
Diferență: -0,0353
Ieri: 4.2522