Eveniment

În ciuda crizelor, economia României va creşte semnificativ în acest an, spre 5%, potrivit prognozelor

Inflaţia ar urma să stagneze anul acesta şi să scadă anul viitor, la finalul căruia va ajunge la 8%. Salariul mediu net pe 2022 va fi fost la o medie de 3.800 de lei/lună la final de an, ca în 2023 să crească la o medie de 4.235 de lei lunar.

Inflaţia ar urma să stagneze anul acesta şi să scadă anul viitor, la finalul căruia va ajunge la 8%. Salariul mediu net pe 2022 va fi fost la o medie de 3.800 de lei/lună la final de an, ca în 2023 să crească la o medie de 4.235 de lei lunar.

Autor: Răzvan Botea

05.11.2022, 11:52 429

Se întâmplă ca în bancurile cu care ne-am obişnuit de copii: am două veşti, una bună şi una rea. Pe care o vrei mai întâi? Vestea bună este că economia creşte puternic în acest an şi nu scade semnificativ în 2023. Vestea proastă este că inflaţia nu va coborî sub 15% în 2022 şi nici sub 8% în 2023. Deci va spulbera veniturile oamenilor care trăiesc din salarii cum nu s-a mai întâmplat din anii ‘90 ai secolului trecut.

Economia României va creşte în 2022 cu 4,6% iar, în 2023, după o încetinire la final de 2022 şi început de 2023, economia va avansa cu 2,8%, spun prognozele statului. PIB-ul României ar urma să ajungă la 1.400 mld. lei în 2022. Inflaţia se stabilizează iar din 2023 scade, ca pe final de an să ajungă la 8%. Dar, oricum, rămâne la cote înfiorătoare pentru oamenii cu venituri modeste.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat varianta de toamnă a prognozei oficiale a guvernului, pe baza căreia Finanţele vor face rectificarea bugetară din această toamnă, a doua din 2022.

„În profil trimestrial, pentru partea a doua a anului au fost prevăzute atenuări de dinamică pe fondul preţurilor ridicate, a afectării ramurilor industriale energointensive, şi a trecerii în teritoriu negativ a ritmului anual al câştigului salarial real lunar. Cu toate acestea, varianta prognozei actuale poate fi considerată ca fiind una prudentă, existând premise favorabile ca diminuarea de ritm a consumului privat din ultimul trimestru să fie compensată de intensificarea procesului investiţional“, scriu reprezentanţii CNSP, în nota care însoţeşte prognoza.

Astfel, creşterea econo­mi­că prognozată de guvern în 2022 este una dintre cele mai pesimiste din piaţă, în linie cu FMI, Comisia Europeană, dar sub prognoza agenţiilor de rating sau majorităţii băn­cilor, care văd o creştere eco­no­mică de 5-6%. Pentru 2023 însă, guvernul are una dintre cele mai optimiste prognoze: plus 2,8%, în condiţiile în care in­s­tituţiile amintite nu cred, în general, că economia României poate creşte cu mai mult de 2%. FMI şi Banca Mondială văd însă o creştere economică de peste 3% pentru România în 2023.

„Pentru anul 2023 se anticipează o decelerare a creşterii eco­no­mice la 2,8%, în condiţiile în care efectele defa­vora­bi­le ale actualului context geopolitic vor continua şi vor de­veni mai vizibile la nivel european. După o încetinire a acti­vi­tăţii în primele două trimestre, aceasta se va relansa sub in­fluenţa pozitivă a construcţiilor (+5,9%) şi a serviciilor (+3%), în condiţiile de oportunitate legate de exploatarea re­surselor naţionale şi intrările de fonduri europene“, mai scrie CNSP.

Potrivit sursei citate, inflaţia ar urma să stagneze anul acesta şi să scadă anul viitor, la finalul căruia va ajunge la 8%. Salariul mediu net pe 2022 va fi fost la o medie de 3.800 de lei/lună la final de an, ca în 2023 să crească la o medie de 4.235 de lei lunar.

„Îngrijorător este faptul că pentru Germania se aşteaptă o scădere a economiei cu 0,3%. Şi OCDE estimează pentru zona euro o creştere modestă de numai 0,3%, cu riscuri de contracţii economice în mai multe economii europene în lunile de iarnă (economia Germaniei se aşteaptă să scadă cu 0,7% în 2023, după un avans estimat la 1,2% în acest an)“, mai notează CNSP, la categoria evoluţiilor externe care pot influenţa economia României.

Incertitudinile şi riscurile legate de actualele previziuni eco­nomice rămân ridicate, admit autorii documentului citat: „există riscul reducerii ritmului de creştere economică, al com­primării marjelor de profit şi al erodării puterii de cum­pă­rare. Totodată, inflaţia va fi alimentată şi de canalele de tran­smitere a costurilor ridicate de la producător în preţurile fi­nale la consumator. De asemenea, preţurile mari ale bunu­ri­lor din import pun presiune suplimentară pe contul curent.“

Pe de altă parte, sunt premise şi pentru o creştere economică peste aşteptări, susţinută de implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se mai arată în nota prognozei.