♦ În pofida tendinţei de temperare a consumului, deficitul comercial creşte puternic, ceea ce arată că „modelul din trecut“, când venitul disponibil al populaţiei, în creştere, s-a dus în importuri şi nu în produse de fabricaţie internă, se perpetuează.
Creşterea deficitului comercial, în ciuda temperării consumului, se întâmplă pentru că, pur şi simplu, oferta internă nu poate face faţă cererii locale. Anul trecut, exporturile au scăzut cu 0,4%, dar importurile au crescut cu 3,3% şi asta după ce salariile în sectorul public au crescut cu 26% (cărând după ele şi salariile din sectorul privat) iar pensiile au crescut cu 40% - doar această „afacere“ combinată având drept rezultat situaţia mai mult decât complicată de azi.
Datele publicare ieri de INS arată că România a importat, în primele cinci luni ale anului, bunuri în valoare de 53,7 miliarde euro, cu 5,8% mai mult decât în perioada similară din 2024, în timp ce exporturile au totalizat 39,4 miliarde euro, în creştere cu 2,5%.
În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a urcat, la cinci luni din an, cu 16,4%, la 14 miliarde euro (plus 2 mld. euro).
