„Când faci pe scară largă energie regenerabilă trebuie să ai sistemul care să îţi ţină spatele, de aceea ne ducem pe Tarniţa (pentru a constui hidrocentrala – n. red.). Asta este situaţia, nu o putem schimba. Răul a fost făcut“, a declarat ieri Gerea, la conferinţa Mediafax Talks about Energy care i-a adus la aceeaşi masă pe mai-marii din acest sector, în frunte cu ministrul energiei.
Aceştia au abordat subiecte precum cel legat de mixul energetic naţional, care trebuie pus, înainte de toate, în contextul naţional, având în vedere că deocamdată Uniunea Europeană nu reuşeşte să aibă o voce comună pe acest subiect. Un alt subiect intens discutat a fost investiţia de peste 6 mld. euro în două noi reactoare nucleare la centrala din Cernavodă.
Finanlul conferinţei i-a pus faţă în faţă pe un avocat şi pe un funcţionar din Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), care au dezbătut necesitatea sau, dimpotrivă, inutilitatea construirii de noi capacităţi de producţie a electricităţii.
Confesiunile unui ministru: Răul a fost făcut. Curaj, investitori!
Ce a provocat însă reacţia ministrului de resort legată de situaţia din domeniul energiei regenerabile?
În 2008, statul a decis să sprijine puternic producţia de energie verde, prin mecanismul certificatelor verzi. Dărnicia statului a atras, din 2008 până în 2014, investiţii totale de peste 7 mld. euro din partea investitorilor atât străini, cât şi români. Cei mai mulţi bani au mers în proiecte eoliene şi fotovoltaice. Unul dintre cei mai mari investitori în acest sector a fost grupul ceh CEZ, care a alocat peste 1 mld. euro producerii de energie eoliană. În 2013 însă, pe fondul nemulţumii marilor consumatori de energie, care au ameninţat că din cauza ecotaxelor mari riscă să disponibilizeze personal sau chiar să închidă fabrici, guvernul a redus schema de sprijin.
Acum Gerea spune că răul de atunci „a fost deja făcut“, iar tot ce-i mai rămâne de făcut statului este să corecteze efectele deciziei.
Gerea a mai spus că statul ar vrea să încurajeze diverse companii private să se implice în proiectul de 1,1 mld. euro al construcţiei hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti, judeţul Cluj, proiectul început de comunişti şi aflat, după 25 de ani, în acelaşi stadiu incipient.
Investiţii făcute „degeaba“ la companiile miniere
Dacă în privinţa modului în care statul a încurajat producţia de energie verde Gerea a spus că statul nu poate să facă nimic, el a afirmat că nu trebuie să ne resemnăm atunci când vine vorba de sectorul minier, care nu a beneficiat de un suport adecvat de-a lungul timpului.
„Acest domeniu (de extracţie a cărbunelui –n.red.) nu a beneficiat de suport adecvat de-a lungul anilor, unde s-au făcut investiţii degeaba“, a spus Gerea, adăugând că astfel statul a constatat necompetitivitatea acestui sector, „dar asta nu înseamnă că trebuie să ne resemnăm cu asta“.
Gerea: E adevărat că nu avem o strategie energetică, dar nici Europa nu are
Gerea a mai spus că este adevărat că România nu are încă o strategie energetică, dar nici la nivelul Uniunii Europene încă nu este clară direcţia comună în acest domeniu. Potrivit ministrului, energia este un element de securitate, iar dacă unele state folosesc energia ca o armă, atunci „armele sunt un rău necesar“.
Strategia energetică naţională, despre care se vorbeşte de câţiva ani deja, ar putea prinde contur prin toamnă, a mai spus Gerea. Strategia a fost începută de fostul ministru delegat pentru energie Răzvan Nicolescu, care nu a mai apucat însă să o termine pentru că a fost schimbat din funcţie, la finele anului trecut.
În opinia lui Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei, conflictul armat din Ucraina a grăbit realizarea Uniunii Energetice Europene, iar România trebuie să-şi alinieze strategia energetică la directivele europene. „Uniunea Energetică Europeană este mai mult decât un concept, este o măsură deja adoptată de Comisia Europeană, care este foarte strâns legată de ceea ce ar trebui să însemne strategia energetică a României“, a spus Bodea, care este şi preşedinte al Adrem Invest şi Adrem Automation.
Gerea s-a plâns de salariile mici din minister, mărturisind că „dacă mă apuc să vă spun problemele de la minister, încep să mă întristez“. „În ciuda salarizarii foarte proaste, oamenii reuşesc să îşi facă treaba. Majoritatea ministerelor au o problemă cu salarizarea“, potrivit lui Gerea. Cu o zi înainte, ministrul finanţelor Eugen Teodorovici afirma că salariul unui ministru, de circa 5.300 de lei, este ruşinos.
Etatism şi libertate?
Daniela Lulache, şefa singurului producător de energie nucleară din România, Nuclearelectrica, a declarat că atrecut vremea când statul nu aveam niciun rol în energie, iar acum trebuie să intervină pentru ca realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă să înfăptuiască.
„Este clar că avem nevoie de sprijinul statului, am ieşit din etapa când statul trebuia să facă tot, dar am ieşit şi din etapa când statul nu mai aveam niciun rol şi lăsa operatorii să se dezvolte“, a spus Lulache. afirmând că Nuclearelectrica nu are capacitatea financiară de a susţine singură această investiţie. Fostul guvern comunist de dinainte de 1989 avea ambiţia de a construi 5 reactoare nucleare la Cernavodă, centrală unde în prezent sunt operaţionale două unităţi.
Avocat şi funcţionar
Marian Cernat, director în ANRE, a declarat că România are prea multe capacităţi de producere a energiei, iar consumul este în scădere.
„Avem instalaţi 24.000 MW, dar consumul la vârf este în medie de 6-7.000 MW. Dacă e să suferim de ceva, suferim de lipsa consumuluii”, a declarat Cernat. El a fost contrazis de avocatul Valentin Mircea, de la firma de avocatură Mircea şi Asociaţii, care i-a replicat că vechile unităţi energetice nu pot fi peticite la nesfârşit, iar fără investiţii în unităţi noi sistemul energetic riscă să se transform într-un muzeu în aer liber.
Prezent în conferinţă, Răzvan Nicolescu, fost ministru delegat pentru Energie şi actualmente executive lead advisor al Deloitte, a spus că din cei 24.000 MW sunt funcţionali 12-13.000 MW. Potrivit lui Nicolescu, ANRE este "arţăgoasă" în încercarea de intrare pe zona de politici publice în domeniul energetic, un rol pe care nu ar trebui să îl aibă.
„Din punct de vedere numeric (ANRE - n.r.) stă extrem de bine. Angajaţii ANRE ca număr depăşesc reglementatorul belgian şi olandez împreună. Salarizarea este excelentă. Nu pot să nu remarc, în ultimul timp, un ANRE destul de arţăgos în a încerca să intre pe zona de politici publice în domeniul energetic, rol pe care ar trebui să nu-l aibă“, a spus Nicolescu.
