Eveniment

În primul semestru investiţiile au fost „neperformantele“ bugetului - peste 30% grad de nerealizare faţă de program

Ioana Petrescu, ministrul finanţelor, responsabil cu încasarea veniturilor, şi Liviu Voinea, ministrul bugetului, responsabil cu ţinerea cheltuielilor sub control

Ioana Petrescu, ministrul finanţelor, responsabil cu încasarea veniturilor, şi Liviu Voinea, ministrul bugetului, responsabil cu ţinerea cheltuielilor sub control

Autor: Claudia Medrega

31.07.2014, 00:06 470
Lipsa proiectelor finanţate atât din fonduri europene, cât şi din resurse interne, precum şi necesitatea ajustării chel­tuielilor şi a deficitului bugetar în contextul slabei performanţe a veniturilor au determinat această evoluţie nefavorabilă a investiţiilor, consideră şeful Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Lucrările de construcţii s-au prăbuşit în primele cinci luni din acest an. Volumul lucrărilor de construcţii s-a redus cu 8,9% în perioada ianuarie-mai comparativ cu acelaşi interval al anului trecut, cele mai accentuate scăderi înregistrându-se în zona construcţiilor inginereşti (de infrastructură), de 27,7%, potrivit datelor INS. Scăderile puternice înregistrate de lucrările de construcţii vin în contextul în care statul a pompat mai puţini bani în proiecte publice.

Cheltuielile totale pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 9,6 mld. lei, cu aproximativ 20% sub nivelul din primele şase luni de anul trecut. „Scăderea cheltuielilor totale de investiţii din primul semestru, de circa 20%, este una foarte puternică. Cred că această evoluţie a fost determinată de doi factori. Pe de-o parte, a fost motivată de nevoia de ajustare a cheltuielilor pentru a rămâne în ţinta de deficit bugetar având în vedere colectarea slabă a veniturilor. Pe de altă parte, ajustarea cheltuielilor de investiţii a fost determinată şi de o lipsă de proiecte finanţate atât din fonduri europene, cât şi din resurse interne. Nu cred că şi-a dorit cineva reducerea deficitului bugetar atât de mult sub ţintă“, sus­ţine şeful Consiliului Fiscal.

Ministerul Finanţelor se laudă cu deficitul bugetar din S1 de 3,5 mld. lei, respectiv 0,5% din PIB, ca fiind cel mai mic deficit bugetar înregistrat la sfârşitul primului semestru de la integrarea României în Uniunea Europeană.

Acest deficit a fost mult sub ţinta agreată cu FMI şi Comisia Europeană şi nu era necesară o reducere deliberată atât de puternică a cheltuielilor de investiţii, susţine Dumitru.

În prima jumătate a acestui an, o serie de lucrări de infrastructură de transport care ar fi trebuit să asigure relansarea sectorului construcţiilor nu au început. Spre exemplu, auto­strada Comarnic - Braşov, prima şosea construită în concesiune de statul român, are investitori privaţi de mai bine de jumătate de an, însă nici până acum contractul de concesiune nu a fost semnat, în contextul în care încă se aşteaptă aprobarea finanţării din partea băncilor comerciale şi a instituţiilor internaţionale de finan­ţare. Un alt exemplu este centura de sud a Capitalei, unde statul a reziliat trei contracte de construcţie încheiate încă din 2008, pe care însă nu s-a lucrat din cauza lipsei de finanţare.

Ministerul Finanţelor invocă faptul că fără plata arieratelor din 2013, cheltuielile de investiţii din primele 6  luni ale anului 2014 ar fi în creştere faţă de perioada similară a anului trecut. În primele 6 luni ale anului 2013 s-au plătit arierate ale Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale în sumă de circa 2 miliarde lei, precum şi arierate ale administraţiilor locale din împrumuturi din trezorerie în sumă de 800 mil. lei.

În condiţiile ajustării investiţiilor şi a neefectuării cheltuielilor programate cu proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile,  la nivelul cheltuielilor bugetare totale s-a realizat o economie de 9,4 mld. lei faţă de program. Pe partea de venituri cele mai mari nerealizări au fost la TVA (încasări cu 1,5 mld. lei sub program) şi la sumele primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţate (unde se estimau venituri de 5,5 mld. lei şi s-au realizat 2,7 mld. lei). Veniturile bugetului consolidat au fost cu 4,5 mld. lei sub nivelul programat pentru primul semestru.

Prima rectificarea bugetară ar fi negativă, fără „artificii contabile“, spune şeful Consiliului Fiscal

Guvernul va aproba vineri, într-o şedinţă specială, prima rectificare bugetară din acest an, care va fi pozitivă, după anunţul prim-ministrului Victor Ponta.

Astfel, veniturile vor fi reevaluate în creştere cu un miliard de lei, iar cheltuielile, în creştere cu 1,3 mld. lei, ţinta de deficit rămânând aceeaşi, de 2,2% din PIB.

Colectarea veniturilor bugetare din taxe şi impozite a fost mult sub ţintă şi la rectificare trebuia scăzute proiecţiile de venituri cel puţin cu nerealizările de venituri din prima parte a anului, şi în consecinţă şi partea de cheltuieli cu aceeaşi sumă pentru a rămâne în ţinta de deficit iniţială, spune şeful Consiliului Fiscal.

Nerealizarea veniturilor totale din primele 6 luni este de circa 4,5 mld. lei (inclusiv fonduri europene) şi doar pe venituri curente (exclusiv fonduri europene) este de circa 2 mld. lei.

„Din acest punct de vedere, rectificarea nu poate fi decât una negativă, cu reduceri ale proiecţiilor de venituri şi cheltuieli. Însă, rectificarea bugetară este influenţată la nivel contabil şi de o serie de operaţiuni speciale“, susţine şeful Consiliului Fiscal.

Una dintre operaţiunile speciale care influenţează rectificarea este legată de schimbarea metodologiei de înregistrare contabilă în cazul reînnoirii rezervei de stat care presupune înregistrarea sumelor brute atât pe partea de venituri, cât şi pe cheltuieli, şi nu înregistrarea doar a sumei nete ca până acum (ca diferenţă între valoarea la care se valorifică rezervele de stat şi costul de reîmprospatare a lor). O altă influenţă cu caracter mai degrabă contabil şi neutru pentru buget (fiind înregistrată şi pe venituri şi pe cheltuieli) vine de la realizarea unui operaţiuni suplimentare de tip swap (de stingere în lanţ a unor arierate ale unor entităţi publice sau companii de stat). De asemenea, mai sunt o serie de măsuri cu efect temporar pe venituri, cum ar fi de exemplu cele legate de vânzarea unor certificate de emisii de gaze cu efect de seră.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO