Trei oameni au murit în această vara în satul Jupani, din judeţul Timiş, după ce au căzut în fântână, încercând să o cureţe. Jupaniul este una dintre cele 148 de localităţi din acest judeţ care nu au canalizare, iar primarul nu ştie când va fi gata.
Judeţul Timiş este cel mai bogat judeţ din ţară, cu un PIB per capita de 12.897 de euro în 2017, conform Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNP), peste media naţională de aproape 10.000 de euro. Timişul, unul dintre cele mai dezvoltate judeţe, a avut cel mai înalt nivel de trai, după Capitală. Pe următorul loc, anul trecut, a fost Constanţa, cu un PIB per capita de 12.699 de euro, potrivit sursei citate.
Totuşi, în judeţul din vestul ţării, 32 de localităţi din cele 186 nu au nici apă curentă, nici canalizare, conform datelor furnizate de Consiliul Judeţean Timiş (CJ Timiş), obţinute de la Aquatim SA, operatorul regional al serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare. Aquatim administrează 57 de unităţi administrativ-teritoriale (U.A.T), care cuprind 186 de localităţi. Datele au fost centralizate în luna august a acestui an. În judeţ mai sunt încă 41 de U.A.T-uri, dar Consiliul Judeţean nu are în acest moment datele centralizate despre situaţia apei curente şi a canalizării din acestea.
Tot potrivit datelor Aquatim, în cel mai bogat judeţ al României, 80% din 186 de localităţi nu au canalizare. Mai exact, 148 de localităţi nu beneficiază în prezent de acest „prilej“.
În Jupani, unde au murit cei trei bărbaţi în urmă cu aproximativ două luni după ce au căzut în fântâna din curte, şi unde canalizarea este inexistentă, primarul spune că oamenii încă folosesc fântânile pentru apă potabilă, deşi au apă curentă, pentru că aşa sunt obişnuiţi. Iniţial, doi dintre ei, tatăl şi fiu, au căzut în gol aproape 20 de metri după ce dispozitivul pe care se sprijineau a cedat. Ulterior a căzut şi vecinul lor, care îi ajuta şi a încercat să-i salveze.
Totuşi, primarul satului Jupani, comuna Traian Vuia, spune că pe lista proiectelor sale este trecută şi canalizarea din localitate.
„În 2017 am depus cerere pentru PNDL 2 (Programul Naţional de Dezvoltare Locală – n.red.) la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice pentru Sudriaş şi Jupani şi o parte din Traian Vuia, care nu este inclusă la racordarea proiectului din acest an. Pentru acest proiect estimăm cheltuieli de 15 milioane de lei“, a declarat pentru ZF Vasile Petruescu, primarul comunei Traian Vuia. Momentan, acest proiect este în procedura de predare la operator, conform datelor transmise de CJ Timiş.
În comună există apă curentă, iar până la finele anului viitor, o parte din locuitorii satului Traian Vuia, vor avea şi canalizare, a mai spus primarul.
„Costul total al proiectului a fost 3,8 milioane de lei. Finanţarea am obţinut-o din fonduri de la Ministerul Dezvolt?rii Regionale şi Administraţiei Publice. Proiectul va fi finalizat la finalul anului 2019“, a explicat reprezentantul primăriei Traian Vuia.
De altfel, datele Aquatim mai arată că şi alţi primari au în desfăşurare proiecte în stagiul de implementare sau date în procedură la operator.
În 28 de localităţi canalizarea este în faza de implementare, iar apa curentă, în 17 localităţi, conform datelor de la Aquatim transmise de CJ Timiş.
Cu toate acestea, în prezent, 32 de localităţi din aria Aquatim sunt private de apă curentă şi canalizare. Acestea sunt: Româneşti, Baloşeşti, Luncanii de Jos, Luncanii de Sus, Vizma, Igriş, Stamora Română, Berini, Otveşti, Drăgoieşti, Sârbova, Sălciua Nouă, Rudicica, Crai Nou, Babşa, Soca, Partoş, Ofseniţa, Nadăş, Begheiu Mic, Bichigi, Brăneşti, Bunea Mare, Colonia Mică, Jupâneşti, Povergina, Temereşti, Cebza, Macedonia, Obad, Petroman şi Folea.
Costel Medelean, primarul comunei Tomeşti, de care aparţin satele Româneşti, Baloşeşti, Luncanii de Jos şi Luncanii de Sus, a declarat pentru ZF că anul trecut a depus documentaţia necesară pentru PNDL 2015-2018 la MDRAP pentru înfiinţarea de canalizare în satele Luncanii de Jos, Româneşti şi Tomeşti şi apă curentă în Luncanii de Jos, Româneşti, dar guvernul, după şase luni de analiză a proiectului, nu a alocat fonduri, pe motiv că mai necesită unele clarificări.
„Vom redepune cerere, pentru că proiectul costă 7 mil. de euro, bani pe care primăria nu îi are. Am făcut studiul de fezabilitate, am depus cerere, dar am obţinut zero lei susţinere. Fonduri europene nu putem accesa, deoarece în ghidul solicitantului scrie că nu se alocă fonduri pentru apă şi canalizare în localităţile cu mai puţin de 2.000 de locuitori, iar noi nu ne încadrăm“, susţine Costel Medelean, primarul comunei Tomeşti. Totodată, a adăugat şi faptul că guvernul a alocat haotic banii din PNDL, deoarece a oferit susţinere comunei Săcălaz prin PNDL, localitate care ar fi putut să acceseze fonduri europene. În 2004, populţia din Săcălaz era de peste 6.000 de locuitori potrivit datelor publicate pe site-ul comunei, iar în prezent este de peste 10.000, conform surselor ZF, deşi nu există date oficiale.
