♦ Noul guvern, format în urma votului din 1 decembrie, urmează să preia Executivul, însă nu se ştie când, pentru că alegerile parlamentare nu au fost validate încă de Curtea Constituţională. Astfel, bugetul, care de obicei este cea mai importantă lege din an, nu face parte din nicio discuţie în acest moment ♦ Sunt, însă, indicii despre cum va arăta, pentru că, conform înţelegerii cu Comisia Europeană, România trebuie să urmeze un plan de reducere a deficitului bugetar.
Cresc sau nu cresc taxele în 2025? Cum vor arăta majorările de pensii, dacă vor fi, şi care vor fi investiţiile publice? Sunt întrebări la care nu există un răspuns în acest moment, în lipsa unui buget de stat. Or, acum, la mai puţin de o lună până la încheierea anului, discuţiile din parlament şi din guvern sunt despre formare de majorităţi care să poată da noua guvernare. Bugetul României, care de obicei este cea mai importantă lege a anului, a rămas în plan secund.
„Să nu uităm de bugetul pe 2025. Acolo vom avea câteva probleme. Deficitul nu e nici 5% - cat era prevăzut în legea bugetului de stat pe 2024, nici 6,9% din PIB, cat este prevăzut după rectificare. Nici măcar de 7,9% PIB, cat a estimat Comisia. Se va duce spre 9% PIB“, este de părere Gabriel Biriş, avocat de business şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor.
Comisia Europeană a aprobat recent Planul Bugetar Structural pe Termen Mediu (PBSTM), pentru care guvernul Ciolacu a negociat la Bruxelles în 2024. Practic, planul prevede reducerea graduală a deficitului bugetar, pe o perioadă de şapte ani, de la 7,9% în 2024, la sub 3% în 2031. La 10 luni din an, deficitul bugetar este de 6,2% din PIB şi nu este clar dacă, până la finalul anului, se va închide la sub 8%, în condiţiile în care, tradiţional, aproape jumătate din deficit se adaugă în ultimele două luni din an, când se echilibrează bugetele ministerelor şi administraţiilor locale. În condiţiile în care nu se poate vorbi de creionarea bugetului până la formarea noului guvern, singurele indicii despre buget sunt în PBSTM, în special în contextul în care planul a primit undă verde de la Comisia Europeană.
Astfel, veniturile ar urma să crească cu 8%, la o creştere economică reală, fără inflaţie, de 2,8%. 20205 va fi un an complicat, pentru buget şi pentru economie, iar creşterea economică de 2,8% înseamnă ca businessul să tureze motoarele. Or, asta înseamnă ca piaţa vestică să se dezmorţească, în primul rând, însă, cel puţin în acest moment, nu sunt veşti în acest sens. Dacă economia nu va ajuta veniturile la buget, singura variantă realistă este majorarea de taxe, în special de TVA, astfel încât veniturile să crească.
Situaţia pe partea de cheltuieli este mai complicată, pentru că rămâne în continuare presiunea alegerilor din primăvară. Cu un preşedinte ales, noul guvern ar fi putut să ia măsuri pentru încetinirea cheltuielilor, fără să fie afectat electoral. În situaţia în care alegerile prezidenţiale vor fi reluate de la zero, după invalidarea turului întâi, măsurile concrete de încetinire a cheltuielilor se lovesc de posibilitatea ca un candidat al -blocului proeuropeanî, care ar intra în turul al doilea, să fie afectat de măsuri nepopulare.
Conform angajamentului în faţa Comisiei Europene, însă, cheltuielile de stat ar urma să crească cu numai 6% în 2025, astfel că, la final de an, deficitul bugetar să scadă cu 7 mld. lei şi să ajungă la 133 mld., adică 7% din PIB-ul de 1.904 mld. lei.
Planul României de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani a fost aprobat de Comisia Europeană
Planul de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani a fost aprobat de Comisia Europeană. Conform documentului, deficitul bugetar al României, adică diferenţa dintre venituri şi cheltuieli, ar urma să scadă de la aproape 8% în 2024, gradual, până la sub 3% din PIB în 2031. „În general, Comisia consideră că planul României îndeplineşte cerinţele Regulamentului UE. În conformitate cu articolul 17 din Regulamentul (UE) 2024/1263, traiectoria cheltuielilor nete aşa cum este stabilită în plan ar trebui să fie recomandată de Consiliu României, iar setul de reforme şi investiţii care susţin extinderea perioadei de ajustare la 7 ani ar trebui să fie susţinut“, scriu reprezentanţii Comisiei Europene, într-un document despre planul României.
Practic, este vorba de creşterea veniturilor prin reforma fiscală de eliminare a excepţiilor fiscale - cum ar fi scutirea de impozit pe venit - scăderea pragului pentru microîntreprinderi, creşterea redevenţelor şi operaţionalizarea zăcământului de gaze Neptun Deep. Pe partea de cheltuieli, acestea, conform planului, nu ar urma să fie tăiate, ci mai degrabă frânată creşterea, astfel încât, ca pondere în PIB, să scadă. Altă măsuri, cel puţin în documentul publicat de Ministerul de Finanţe, nu sunt specificate în mod clar.
Deşi aprobă documentul, Comisia recomandă guvernului României să se asigure că creşterea cheltuielilor nete nu depăşeşte maximele stabilite şi -să implementeze setul de reforme şi investiţii care susţin extinderea perioadei de ajustare fiscală la 7 ani, aşa cum este stabilit în Anexa II la această Recomandare, până la termenele indicate.
