♦ „Evoluţia salariului mediu net în România în ultimele decenii reflectă tranziţia economică a ţării, integrarea în Uniunea Europeană şi creşterea economică înregistrată“ ♦ Deşi salariul mediu net a crescut semnificativ, iar standardele de viaţă s-au îmbunătăţit considerabil faţă de anii anteriori, acest progres economic nu s-a tradus într-o încredere sporită în guvernanţi.
Salariul mediu net a ajuns la aproape 5.300 de lei pe lună în octombrie 2024, în creştere cu 12,3% faţă de luna octombrie a anului 2023, arată cele mai recente date de la Institutul Naţional de Statistică (INS).
Dacă ne uităm pe statisticile INS cu privire la evoluţia salariului mediu net în România în perioada 2000-2024, vedem că ele reflectă transformările economice majore din ultimele două decenii. Salariul mediu net a crescut de peste 22 de ori în această perioadă, de la 236 lei în octombrie 2000 până la 5.268 lei în octombrie 2024.
Deşi salariul mediu net a crescut semnificativ, iar standardele de viaţă s-au îmbunătăţit considerabil faţă de anii anteriori, acest progres economic nu s-a tradus într-o încredere sporită în guvernanţi.
Rezultatele alegerilor din acest an reflectă o tendinţă clară de vot antisistem, generată de nemulţumirile faţă de clasa politică tradiţională. În ciuda unor indicatori economici pozitivi, precum creşterea salariilor şi scăderea şomajului, românii au rămas dezamăgiţi de lipsa de transparenţă, corupţia şi ineficienţa reformelor promise.
Această discrepanţă arată că, pentru mulţi cetăţeni, un salariu mai mare nu compensează frustrările acumulate legate de infrastructură, educaţie, sănătate şi justiţie. Mai mult, creşterea costului vieţii, în ciuda avansului salarial, a alimentat sentimentul de nesiguranţă economică.
Creşterea susţinută a salariului mediu net a fost influenţată de factori economici, politici şi sociali, factori precum aderarea la Uniunea Europeană, ajustările salariului minim, creşterea cererii de forţă de muncă şi reformele fiscale, spun reprezentanţii companiilor de resurse umane.
„Evoluţia salariului mediu net în România reflectă transformările profunde prin care a trecut economia ţării noastre în ultimele decenii. În anii ’90, salariile erau foarte scăzute, influenţate de tranziţia dificilă de la o economie centralizată la una de piaţă. Situaţia a început să se îmbunătăţească semnificativ după 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, care a atras investiţii străine şi a deschis accesul la pieţe internaţionale. Sectoare precum IT-ul şi industria auto au devenit motoare de creştere economică, generând locuri de muncă mai bine plătite”, susţine Oana Popescu, managing director al companiilor de resurse umane Humangest Group & IHM Total Consult.
Cele mai mari rate de creştere anuală au fost înregistrate în primii ani ai perioadei analizate, când salariile erau semnificativ mai mici. Spre exemplu, în 2001 salariul mediu net a crescut cu 36%. Ulterior, criza economică mondială din 2008-2010 a încetinit ritmul avansului, culminând cu o scădere în 2010 (-2,5%). Începând cu 2016, salariile au crescut accelerat, susţinute de măsuri precum majorările salariului minim şi deficitul de forţă de muncă calificată.
„Pe scurt, creşterea salariului mediu net nu este doar un indicator al progresului economic, ci şi o expresie a felului în care piaţa muncii răspunde nevoilor şi aspiraţiilor oamenilor.
Creşterea salariului mediu net în România a fost influenţată de o serie de măsuri şi schimbări legislative importante. Un moment definitoriu a fost integrarea în UE, care a adus investiţii masive şi a creat standarde mai ridicate pentru piaţa muncii”, a mai spus Oana Popescu.
În ultimii ani, creşterile salariale au fost semnificative, mai ales în contextul inflaţiei ridicate. În octombrie 2023, salariul mediu net a înregistrat un avans de 17,1% faţă de aceeaşi lună din 2022, una dintre cele mai mari creşteri din ultimele două decenii, urmată de o creştere de 12,3% în octombrie 2024 faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent.
„Evoluţia salariului mediu net in Romania în ultimele decenii reflectă tranziţia economică a ţării, integrarea în Uniunea Europeană şi creşterea economică înregistrată. Aceasta a fost marcată de creşteri semnificative, dar şi de fluctuaţii generate de factori economici, politici şi sociali. Acest proces evolutiv poate fi divizat în patru etape cronologice majore, la finalul cărora putem concluziona că piaţa muncii din România s-a înscris pe un trend ascendent constant, prin care a reuşit să recupereze într-o bună măsură decalajul enorm ce există la începutul anilor 1990 faţă de Europa de Vest”, a spus şi Răzvan Zglobiu, head of sales & talent acquisition în cadrul companiei de recrutae în regim temporar Prohuman România.
Cele patru etape despre care vorbeşte Răzvan Zglobiu sunt: anii 1990, după căderea regimului comunist, când economia României a intrat într-o perioadă de tranziţie dificilă, anii 2000, care au adus integrarea în UE şi atragerea investiţiilor străine care au stimulat creşterea economică şi, totodată, la creşterea salariului mediu. A treia etapă este după 2010, când criza economică globală a încetinit creşterea, iar a patra etapă este cea care a început în 2020, când pandemia de COVID-19 a avut un impact mixt: deşi unele sectoare au fost afectate negativ, altele, precum IT-ul şi serviciile digitale, au continuat să crească.
Creşterea salariului mediu net a avut un impact major asupra pieţei muncii locale, crede Oana Popescu. Competiţia dintre angajatori a devenit mai intensă, forţând companiile să ofere nu doar salarii mai mari, ci şi pachete atractive de beneficii şi oportunităţi de dezvoltare profesională.
„Totodată, creşterea salariilor a stimulat migraţia forţei de muncă din zonele rurale către oraşe şi a ajutat la diminuarea deficitului de personal calificat în domenii precum construcţiile şi sănătatea”, a completat ea.
