Preşedintele Băsescu va avea astăzi o ultimă întrevedere pe anul în curs cu delegaţia comună a FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale la finalul vizitei de aproape 10 zile efectuată de aceasta în România. De asemenea, FMI va trece şi pe la Palatul Victoria la ora 14.00, după ce la Cotroceni va fi la ora 11.00.
Este ultima vizită a FMI la Bucureşti în acest an. Delegaţia se va întoarce la mijlocul lui ianuarie 2013, după alegerile legislative şi după ce va fi fost deja instalat un nou guvern, iar proiectul legii bugetului pentru anul viitor va fi fost deja creionat, dacă nu adoptat de Parlament. Va fi examinată atunci derularea acordului curent care expiră în martie 2013 şi vor începe discuţiile pentru semnarea unui nou acord stand-by, după cum a anunţat săptămâna trecută Traian Băsescu, tot după discuţii cu delegaţia FMI.
Ce a găsit la Bucureşti şi ce lasă în urmă delegaţia Fondului? O situaţie stabilă din punct de vedere macroeconomic, în principal prin prisma deficitului bugetar care va fi menţinut în ţinte (2,2% din PIB), chiar dacă este campanie electorală, dar prea puţine reforme structurale. Din punct de vedere macroeconomic, deficitul a fost ţinut în frâu, chiar dacă creşterea economică este tăiată de la o zi la alta, iar finalul anului o va găsi pe undeva la 1% sau chiar mai jos. Cursul valutar leu/euro este apărat, deocamdată, de BNR, chiar dacă FMI a sugerat să se renunţe la o astfel de politică ce ar putea afecta rezervele Băncii Naţionale. Inflaţia a ieşit din ţintele iniţiale ale BNR (care a fixat o nouă ţintă de 5,1% pentru finalul anului), dar de vină aici, alături de devalorizarea leului, a fost şi seceta, cea mai mare din ultimii 50 de ani, care a scumpit produsele agricole.
Situaţia a fost calificată săptămâna trecută de şeful misiunii FMI la Bucureşti Erik de Vrijer drept una temporară: "Am discutat cu BNR cum să fie ţinută sub control această creştere a inflaţiei, creată în mare parte de preţurile volatile ale produselor alimentare. Am căzut de acord că este o situaţie temporară care va dispărea după ce vor fi depăşite efectele acestei recolte agricole mai slabe".
Dincolo de aspectele pozitive ale stabilităţii macroeconomice, între minusuri - minusuri ce pot fi contabilizate la eşecurile lui 2012 - se numără reformele structurale. Programul de privatizări este, practic, îngheţat. Ultimele companii amânate la privatizare sunt CFR Marfă şi Transgaz (statul trebuia să vândă în această toamnă pe bursă 15% din acţiunile companiei), după eşecul înregistrat, de-a lungul anului, cu Cuprumin şi Oltchim.
Joia trecută când s-a întâlnit cu delegaţia FMI preşedintele Traian Băsescu a justificat aceste amânări: momentul nu este prielnic, punct de vedere împărtăşit şi de premierul Victor Ponta. Ce se aşteaptă? O piaţă mai bună, dar şi introducerea managementului privat la CFR Marfă şi Transgaz care să le crească valoarea. Or, introducerea managementului privat la companiile de stat este un alt punct convenit în trecut cu FMI şi mult întârziat - practic doar o companie, Tarom, şi-a selectat până în prezent managementul privat.
Aşa stând lucrurile, va mai dura până când pierderile companiilor de stat vor fi eliminate sau măcar reduse. Iar situaţia arieratelor din economie este foarte departe de a fi rezolvată.
La mijlocul lui ianuarie viitor va exista o nouă evaluare a acordului în vigoare încheiat cu FMI în primăvara anului trecut şi vor începe discuţii pentru un nou acord de tip preventiv. Condiţiile neîndeplinite din actualul acord vor fi, probabil, preluate în cel viitor.
La debutul crizei, România nu a găsit o soluţie mai bună decât să apeleze la FMI, iniţial pentru un împrumut de 20 mld. euro şi apoi pentru un acord tip preventiv şi încă unul pe un an sau doi începând din iarna viitoare. Dacă aceste acorduri au ajuta-o să aibă mai multă credibilitate pe pieţe, ele nu au găsit drumul spre o creştere robustă. Împrumutul cu FMI trebuie plătit acum (2 mld. euro anul acesta). Ministerul Finanţelor va trebui să ramburseze în 2013 şi în 2014 suma de un miliard de euro către FMI. BNR va da înapoi 3,9 mld. euro în 2013 şi 3,7 mld. euro în 2014 (fără a calcula şi dobânda). În 2013 vor ajunge la scadenţă bonduri denominate în euro emise pe piaţa locală în sumă de 1,8 mld. euro, iar în 2014 ajung la maturitate titluri de 0,9 mld. euro. Acoperirea deficitului şi rostogolirea datoriei obligă Bucureştiul să iasă, iarăşi şi iarăşi, pe pieţe şi să trăiască din datorii în datorii.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
