ANAF spune că numărul „caselor de marcat fiscalizate“ a crescut cu 24,3% în primele trei luni ale anului, sugerând o corelaţie între modificarea legislaţiei, ultimele controale ale inspectorilor Fiscului şi încasările bugetare.
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, spune că este prea devreme să constatăm că încasările bugetare au crescut ca urmare a unei mai bune colectări şi opinează că majorarea veniturilor din TVA (Ă 19,5% la două luni) şi din accize (14% în primele două luni) are ca explicaţie principală faptul că în decembrie trecut s-a rambursat anticipat TVA de 1,5 mld. lei, prin urmare în primele două luni din 2015 efortul în această direcţie a fost mai mic şi astfel încasările au crescut. În al doilea rând, ar fi vorba de efectul de bază (în primele două luni din 2014 creşterea încasărilor din TVA a fost de 3,7%). În privinţa accizelor, creşterea este vizibilă pentru că în prima parte a lui 2014 nu a existat acciza de 7 eurocenţi la carburant. Este posibil să se fi îmbunătăţit şi colectarea, dar nu la nivelul indicat de execuţia bugetară, spune Dumitru.
Recentele controale ale inspectorilor antifraudă ai ANAF legate de emiterea bonurilor fiscal şi închiderea a zeci de unităţi din pricina neemiterii acestor bonuri a produs nervozitate în lumea micilor comercianţi şi a determinat guvernul să revină parţial asupra măsurilor: prin urmare pentru diferenţe mai mici de 300 de lei între sumele existente în casele de marcat şi cele înscrise pe bonurile emise se vor da doar amenzi, nu se mai închid unităţi.
Ministerul Finanţelor nu a relevat o legătură între creşterea încasărilor din TVA şi accize şi modificarea legislaţiei care îi obligă pe toţi agenţii economici care vând bunuri sau servicii să emită bon fiscal şi să nu aibă diferenţe între sumele depuse sau scoase din casele de marcat şi cele înscrise pe bonuri.
Schimbările au început în ianuarie când guvernul a modificat legislaţia astfel încât, dacă la o unitate economică sunt descoperite nereguli în privinţa caselor de marcat, a bonurilor fiscale sau dacă există diferenţe între sumele din casă şi cele înscrise pe bonuri, unitatea este închisă pe cel puţin 30 de zile, indiferent de sumă.
Micii comercianţi s-au plâns de abuzuri, iar antreprenorii şi liderii de business cunoscuţi spun că sunt de acord cu controalele, dar arată, precum Dragoş Petrescu, proprietarul grupului City Grill, că trebuie să existe o corelaţie între amenzile date, sumele găsite în neregulă şi cifra de afaceri a unităţii.
Potrivit Consiliului Fiscal, evaziunea fiscală a însemnat în România anului 2013 16,2% din PIB, echivalent a 102 miliarde de lei (23 miliarde de euro), în pofida măsurilor de coerciţie luate de administraţie. Trei sferturi din evaziune (76 de miliarde de lei) era generată de evitarea plăţii TVA.
Etapele războiului caselor de marcat
- 28 ianuarie – guvernul emite ordonanţa de urgenţă (OUG) 10/2015 care instituie „loteria fiscală“. Ordonanţa 10 modifică şi OUG 28/1999 privind ultilizarea caselor de marcat.
- 27 februarie – apare în Monitorul Oficial ordinul 218 al Ministerului Finanţelor de punere în practică a modificărilor aduse de OUG 10/2015 ordonanţei 28/1999 referitoare la procedurile de sigilare a agenţilor economici a căror activitate a fost suspendată. De acum înainte o unitate este închisă dacă nu emite bon fiscal pentru toate bunurile sau serviciile prestate, nu sunt emise bonuri cu valoare reală sau nu există documente justificative pentru toate sumele intrate sau scoase din casele de marcat.
- 1 martie – intră în vigoare OUG 10/2015.
- 15 martie – Direcţia Antifraudă a ANAF începe controale la agenţii economici şi zeci de unităţi sunt închise pentru sume pe care proprietarii le consideră derizorii.
- 31 martie – în urma obiecţiilor comercianţilor privind sancţiunile disproporţionate (închiderea unităţilor) în raport cu faptele (câţiva lei găsiţi în plus sau în minus în casele de marcat), guvernul anunţă că va modifica legislaţia, iar activitatea unei firme va fi suspendată de ANAF doar dacă diferenţa de bani găsită în plus sau minus va fi de minimum 300 lei.
- 31 martie – preşedintele Klaus Iohannis opinează că Fiscul este ca un pendul care trece de la o extremă la alta: „La modul concret, cred că este foarte bine să întrebaţi chiar la ANAF cum văd ei chestiunea şi dacă dumnealor cred că o ţară fără firme poate să funcţioneze“.
