Eveniment

Încasările statului din TVA sunt la maxim istoric la 6 luni. Consumul revine puternic, dar aduce dezechilibre pe care tot consumatorii le vor deconta. Ca pondere în PIB, încasările din TVA au fost de 3,1% în primele şase luni din 2021, faţă de 4,2%, cât erau în aceeaşi perioadă din 2015. De ce creşte economia mai repede decât încasările statului?

Încasările statului din TVA sunt la maxim istoric la 6 luni. Consumul revine puternic, dar aduce dezechilibre pe care tot consumatorii le vor deconta. Ca pondere în PIB, încasările din TVA au fost de 3,1% în primele şase luni din 2021, faţă de 4,2%, cât erau în aceeaşi perioadă din 2015. De ce creşte economia mai repede decât încasările statului?

Raluca Bâldea, partener taxe indirecte la Deloitte România: Tradiţional, creşterea economică în România este bazată pe consum, aspect favorabil încasărilor din TVA, dar mai puţin favorabil dezvoltării sustenabile a economiei pe termen lung.

Autor: Răzvan Botea

01.08.2021, 13:37 864

Statul a încasat din TVA 36 mld. lei în primele 6 luni din 2021, un nivel record în termeni nominali, arată execuţia bugetară publicată de Finanţe. Încasările din TVA au crescut atât în termeni nominali, cât şi ca pondere în PIB faţă de perioada similară din 2020, dar şi faţă de 2019, când economia era în creştere.

„Evoluţia comparativ cu perioada similară din 2020 este explicabilă, dat fiind blocajul din economie din trimestrul doi al anului trecut cauzat de pandemia de COVID-19.  În acelaşi timp, având în vedere evoluţia de ansamblu a economiei, cel mai probabil consumul va depăşi dinamica PIB, cel puţin în primul semestru din 2021”, spune, pentru ZF, Raluca Bâldea, partener taxe indirecte la Deloitte România.

În martie-mai 2020 au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA. Acest lucru, concomitent cu scăderea consumului mai ales din cauza lockdownului a dus încasările statului din TVA în primele şase luni din 2020 la 25,4 mld. de lei, mai mici decât în aceeaşi perioadă din 2019 şi 2018. Ca atare, creşterea de 40% a încasărilor din TVA în primele 6 luni din 2021 este justificată, pe de-o parte, de efectul de bază. Pe de altă parte, explică Finanţele, în 2021 au început să fie recuperate sume restante din 2020.

Cu toate acestea, un rol important îl joacă relansarea puternică a consumului începând mai ales cu al doilea trimestru din 2021. Astfel, în termeni nominali încasările din TVA au ajuns la 36 mld. lei, mai mari cu 6 mld. decât încasările din primele 6 luni din 2019 şi cu 10 mld. de lei mai mari decât încasările din primele 6 luni din 2020.

Creşterea accelerată a consumului, reflectată în încasările din TVA ale statului, aduce cu sine dezechilibre însă, care vor fi decontate, în final, tot de către consumatori. Excesul de cerere din consum nu poate fi acoperit de cererea internă, ca atare importurile cresc şi pun presiune pe moneda naţională, care se devalorizează. Guvernul „se bucură” de o creştere a încasărilor la bugetul de stat din acest consum: doar încasările din TVA au însemnat o treime din creşterea de încasări din ianuarie-iulie 2021 faţă de aceeaşi perioadă din 2020. Ca pondere în PIB încasările din TVA ale statului au însemnat 3,1%, un nivel similar cu cel din 2017, dar mai mic faţă de 2015 şi 2016, când încasările din TVA au fost de 4,2% din PIB, respectiv 3,5% din PIB. În 2015 s-a operat scăderea cotei „standard” de TVA de la 24%, la 19%, nivelul dinainte de criza financiară trecută.

„Tradiţional, creşterea economică în România este bazată pe consum, aspect favorabil încasărilor din TVA, dar mai puţin favorabil dezvoltării sustenabile a economiei pe termen lung. Dincolo de acest aspect, nu mai este un secret pentru nimeni faptul că România are dificultăţi în colectarea TVA, dacă ne raportăm doar la rapoartele anuale emise de Comisia Europeană”, mai spune Raluca Bâldea.

Deficitul de încasare de TVA – diferenţa între cât şi-a propus statul să încaseze şi cât a înca­sat efectiv – este de aproape 36% în România, cel mai mare din Uniunea Europeană.

„Pentru creşterea colectării în zona de TVA este necesară modernizarea infrastructurii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), care să permită simplificarea relaţiei cu contribuabilii şi, implicit, creşterea conformării voluntare, pe de o parte, şi depistarea mai rapidă a celor care nu se conformează obligaţiilor de declarare şi plată a impozitelor.”

În cazul Poloniei, în primii doi ani de la implementarea SAF-T, un fişier standard de comunicare digitală între contribuabili şi ANAF, deficitul de încasare de TVA  a scăzut cu 6 puncte procentuale în primul an şi cu 4 puncte procentuale în al doilea an.

„Este important să menţionăm faptul că autorităţile au făcut, deja, paşi în această direcţie, dacă ar fi să ne referim doar la cei care vizează conectarea caselor de marcat cu jurnal electronic la serverul ANAF sau la cei în direcţie implementării SAF-T în România.  Mă aştept ca odată cu implementarea SAF-T şi în România să observăm o evoluţie favorabilă în ceea ce priveşte scăderea deficitului de TVA.“

AFACERI DE LA ZERO