Eveniment

Începe bătălia pentru banii UE de după Brexit. Polemica zilei: Vor accepta „contribuitorii neţi“ să dea mai mulţi bani la bugetul UE? l Vor accepta „beneficiarii neţi“ să primească mai puţine fonduri de la Uniune?

Administraţia Prezidenţială: „Klaus Iohannis, preşedintele României, se va pronunţa pentru finanţarea adecvată a politicii de coe­ziune în vederea reducerii decalajelor existente dintre statele membre, concomitent cu reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale Uniunii Europene.“

Administraţia Prezidenţială: „Klaus Iohannis, preşedintele României, se va pronunţa pentru finanţarea adecvată a politicii de coe­ziune în vederea reducerii decalajelor existente dintre statele membre, concomitent cu reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale Uniunii Europene.“

Autor: Iulian Anghel

23.02.2018, 00:05 387

Astăzi la Bruxelles are loc o reuniune informală a Consiliului European (şefii de stat sau de guvern din UE) având pe agendă subiecte care vor stârni polemici, fie acum, fie în viitor: negocierile privind bugetul multianual după 2020, finanţarea unor noi proiecte precum apărarea sau migraţia, dar şi componenţa viitoare a Parlamentului European pentru legislatura 2019 – 2014.

O bună parte dintre subiecte sunt ombilical legate de Brexit pentru că, după plecarea britanicilor din Uniune, în 2019, banii vor fi mai puţini, Marea Britanie fiind un contribuitor net la bugetul UE.

În privinţa cadrului financiar de după 2020, există două soluţii: o contribuţie mai mare a statelor pentru menţinerea actualului nivel de cheltuieli sau o reducere a cheltuielilor, ceea ce înseamnă bani mai puţini pentru ţările beneficiare nete, între care şi România.

România primeşte în exerciţiul financiar 2014 – 2020 fonduri UE de peste 40 mld. euro (22,5 mld. euro fonduri structurale, 10 miliarde de euro subvenţii agricole şi 8 miliarde de euro fonduri de dezvoltare rurală).

În privinţa contribuţiei României, aceasta a fost, în medie, în ultimii ani, de 1,5 mld. euro anual (contribuţie repre­zentată în principal de plata obligatorie a 1% din Produsul Naţional Brut, PNB, ca toate celelalte ţări). Plecarea Marii Britanii înseamnă un gol în bugetul UE de 12-13 miliarde de euro anual. Pe întreg exerciţiul financiar este vorba de 80-90 de miliarde de euro, bani care fie trebuie acoperiţi de altcineva, fie trebuie tăiaţi de undeva.

Pentru acoperirea golului este nevoie de creşterea contribuţiei obligatorii de la 1% din PNB la 1,1%, dar contribuitorii neţi nu vor să audă de o astfel de soluţie.

De cealaltă parte, beneficiarii neţi nu vor să audă de tăieri de fonduri. Mai este aici o poveste care va încinge spiritele: anume propunerile venite de la cei puternici, care cotizează mai mult decât primesc, de a condiţiona acordarea de fonduri europene de „respectarea criteriilor democratice“ – cu trimitere clară la Polonia şi Ungaria şi, în ultima vreme, şi la România. Or, aceasta ar fi o lovitură puternică pentru statele vizate pentru că, pe cât de serios este subiectul, pe atât este de plin de valenţe, potivindu-i-se zicala: de la câte fire de păr în jos eşti chel? Aşadar, de la ce încălcări sau interpretări de încălcări ale normelor de drept un stat democratic, membru al celul mai democratic club politic din lume, devine „nedemocratic“ şi trebuie penalizat?

Până la urmă, cum cel care plăteşte masa alege şi muzica, statele puternice ar putea avea ultimul cuvânt într-o astfel de polemică. Dar, într-o astfel de ipoteză, riscul adâncirii neînţelegerilor dintre vest şi est, cu grave consecinţe pentru toţi, este imens şi o cale de mijloc ar fi singura soluţie rezonabilă.

„Preşedintele României va evi­denţia importanţa menţinerii unităţii statelor membre în procesul de nego­ciere pentru ajungerea la un acord cât mai curând posibil. În acest context, preşedintele Klaus Iohannis va sublinia faptul că România, în calitate de ţară care va deţine preşedinţia Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, va acţiona pentru facilitarea unui acord politic în vederea construirii unui buget modern şi eficient al Uniunii Europene după 2020“, anunţa ieri Administraţia Prezidenţială. Preşedintele Klaus Ioha­nnis va reprezenta România la summi­tul de astăzi.

Sursa citată adaugă că preşedintele va insista ca viitorul buget să răspundă aşteptărilor tuturor.

„În acest context, preşedintele României se va pronunţa pentru finanţarea adecvată a politicii de coe­ziune în vederea reducerii decalajelor existente dintre statele membre, concomitent cu reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale Uniunii Europene.“

Anunţul Administraţiei Prezi­denţiale mai ridică o problemă. Anume ca noile politici precum cele de apărare, de migraţie, de inovare sau de cercetarea să fie finanţate din bugetul Uniunii, dar să nu afecteze alocările pentru „politicile tradiţionale ale Uniunii“.

Cu privire la viitoarea componenţă a Parlamentului European, Admi­nistraţia Prezidenţială mai spune că şeful statului va sublinia că România susţine o propunere a Legislativului european privind noua distribuţie a mandatelor în perioada 2019-2024. Conform acesteia, România va avea 33 de europarlamentari, cu unul în plus faţă de actuala legislatură.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO