Eveniment

Începe războiul? Au început bombardamentele în Donbas. Liderii separatiştilor din Doneţk şi Luhansk anunţă evacuarea în masă a civililor către Rusia. Bursele sângerează. Ce scriu marile publicaţii internaţionale despre acest conflict

Începe războiul? Au început bombardamentele în...

Autor: Robert Manea, Mediafax

18.02.2022, 19:13 9153

► The Wall Street Journal: Liderii separatiştilor din Donbas, regiunea de Est a Ucrainei, anunţă evacuarea masivă a cetăţenilor în Rusia

► The New York Times: Scăderile mari pe burse cauzate de conflictele din Ucraina îi îngrijorează pe investitori

► Financial Times: Rusia realizează exerciţii militare cu muniţie nucleară, în timp ce Putin acuză Kiev-ul pentru „escaladarea” tensiunilor din regiunea de Est a Ucrainei

► Reuters: SUA spune că Rusia şi-a întărit armata în Ucraina până la 190.000 de militari


O explozie puternică a avut loc în oraşul separatist ucrainean Doneţk

O explozie puternică s-a produs, vineri seară, în centrul oraşului ucrainean Doneţk, în apropierea sediului administraţiei separatiste, afirmă surse citate de agenţia RIA Novosti.

Conform martorilor, un vehicul a explodat într-o parcare situată în apropierea sediului Administraţiei "Republicii Populare Doneţk", nerecunoscută internaţional.

Clădirile învecinate nu au fost afectate.

Incidentul intervine în contextul intensificării confruntărilor militare între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţii separatişti proruşi.

Liderul autoproclamatei "Republici Populare Doneţk", Denis Puşilin, a anunţat vineri iniţierea operaţiunilor de evacuare a civililor de etnie rusă. Un anunţ similar a fost făcut de liderul autoproclamatei "Republici Populare Lugansk", Leonid Pasecinik. Denis Puşilin susţine că preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, "va ordona curând o ofensivă militară" în regiunile Doneţk şi Lugansk.

Preşedinţia Rusiei a negat, conform BBC, că ar fi început operaţiuni de evacuare din regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk, deşi liderii insurgenţi susţin că se coordonează cu Moscova.

 

Ucraina contrazice SUA. Ministrul ucrainean al Apărării consideră că riscul unui conflict major cu Rusia este redus

Ucraina consideră că probabilitatea escaladării actualei crize spre un conflict militar major cu Rusia este redusă;, conform ministrului Apărării de la Kiev, Oleksii Reznikov, care contrazice avertismentele Statelor Unite şi Marii Britanii

”Serviciile noastre monitorizează toate manevrele care ar putea reprezenta ameninţări existenţiale la adresa Ucrainei. Noi estimâm că la probabiliatea unei escaladări la scară largă este redusă.”, a declarat Oleksii Reznikov, citat de Reuters.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, şi premierul britanic, Boris Johnson, au avertizat, joi, că Rusia ar putea ataca Ucraina în următoarele zile.

Totuşi ministrul ucrainean al Apărării avertizează că Rusian a mobilizat aproximativ 150.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei.

”Toate indiciile pe care le avem sunt că (ruşii  - n.red.) sunt pregătiţi să intervină în Ucraina, să atace Ucraina. Eu am sentimentul că se va întâmpla în următoarele zile.” a declarat joi preşedintele american, Joseph Biden

La rândul său, premierul britanic, Boris Johnson, susţine că atacul care a vizat joi o grădiniţă din regiunea separatistă ucraineană Lugansk este; o operaţiune de tip pretext fals pentru discreditarea ucrainenilor . ”Noi ne temem că vor mai fi incidente de acest fel în următoarele zile” a afirmat Boris Johnson.

 

Putin: Rusia va insista în negocierile cu SUA pentru revenirea la arhitectura de securitate din 1997

Rusia este pregătită să continue negocierile cu Statele Unite şi cu Alianţa Nord-Atlantică pe tema garanţiilor de securitate în Europa, a afirmat vineri preşedintele Vladimir Putin, insistând însă pentru oprirea extinderii NATO şi pentru revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997.

Vladimir Putin a declarat că a abordat cu preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko, în cursul întâlnirii de la Kremlin, problema negocierilor cu Statele Unite şi cu NATO pe tema garanţiilor de securitate.

"Am discutat despre situaţia legată de propunerile adresate de Rusia Occidentului, principalele solicitări fiind oprirea extinderii NATO, refuzul de a instala sisteme militare ofensive în apropierea frontierelor Rusiei şi revenirea la capabilităţile militare NATO şi la infrastructura militară din Europa din anul 1997, când a fost semnat Tratatul Rusia-NATO", a afirmat Vladimir Putin, citat de agenţia RIA Novosti.

Vladimir Putin i-a prezentat lui Aleksandr Lukaşenko stadiul negocierilor cu Statele Unite şi cu NATO, argumentând că problema garanţiilor de securitate este de interes inclusiv pentru Belarus. "Rusia este pregătită să urmeze direcţia negocierilor, cu condiţia ca toate problemele să fie analizate integral, fără a fi separate principalele propuneri ale noastre. Obţinerea garanţiilor reprezintă o prioritate absolută pentru Rusia", a subliniat liderul de la Kremlin.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a anunţat, vineri, că este interesat de o nouă întâlnire cu secretarul de Stat american, Antony Blinken, pentru continuarea negocierilor Rusia-SUA pe tema garanţiilor de securitate.

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a propus joi organizarea unei întâlniri cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, în oraşul elveţian Geneva, în contextul eforturilor diplomatice pentru evitarea unui conflict militar în Ucraina şi pentru continuarea negocierilor pe tema garanţiilor de securitate.

Rusia a transmis joi Statelor Unite răspunsul privind garanţiile de securitate, exprimând nemulţumire faţă de propunerile Washingtonului şi insistând pentru oprirea extinderii NATO şi pentru stabilirea unor măsuri de control al armamentului. "Noi considerăm că partea americană nu a oferit un răspuns constructiv privind elementele fundamentale ale proiectului de tratat cu Statele Unite elaborat de partea rusă în privinţa garanţiilor de securitate", a transmis Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia a subliniat că se opune "Declaraţiei Summitului NATO de la Bucureşti" (2008), prin care Alianţa Nord-Atlantică oferea perspective privind admiterea Ucrainei şi Georgiei. Moscova reafirmă că se opune instalării de baze militare pe teritoriile fostelor state sovietice care nu sunt membre NATO, contestând şi instalarea de sisteme militare, inclusiv de atac, în ţări care au devenit membre NATO după anul 1997.

Administraţia Vladimir Putin avertizează că, în lipsa unui acord cu Statele Unite, Rusia va fi nevoită să suplimenteze capabilităţile militare. "În lipsa disponibilităţii părţii americane de a accepta garanţii de securitate ferme şi juridice ale SUA şi aliaţilor, Rusia va fi nevoită să reacţioneze, inclusiv prin implementarea de măsuri cu caracter tehnico-militar. Activităţile militare din ce în ce mai intense ale Statelor Unite şi NATO, în mod direct, în apropierea frontierelor Rusiei sunt alarmante, fiind ignorate liniile noastre roşii, interesele noastre de securitate centrale şi dreptul suveran de a le proteja", a avertizat Ministerul de Externe de la Moscova.

În ianuarie, Rusia a cerut formal revenirea la arhitectura de securitate din anul 1997. "Este vorba despre retragerea trupelor străine, a echipamentelor şi armamentului, precum şi de alte măsuri în sensul restabilirii configuraţiei din 1997 în cazul ţărilor care nu erau membre NATO în acel moment, iar aici sunt incluse Bulgaria şi România", a anunţat Ministerul de Externe de la Moscova. Rusia a amintit că a semnat în mai 1997 cu NATO Tratatul fondator privind Relaţiile, Cooperarea şi Securitatea, un act care stabilea că cele două părţi "nu se consideră adversare" şi prin care erau definite "mecanisme de consultare, cooperare, proceduri decizionale comune şi acţiuni comune". Ungaria, Polonia şi Cehia au aderat la NATO în 1999, urmate de România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Slovacia şi Slovenia în 2004. Albania şi Croaţia au devenit membre NATO în 2009, Muntenegru în 2017 şi Macedonia de Nord în 2020. Rusia nu acceptă ca Alianţa Nord-Atlantică să deţină trupe sau armament strategic ofensiv în România şi Bulgaria, a explicat ambasadorul rus de la Sofia, Eleonora Mitrofanova, subliniind că Moscova respectă opţiunea acestor ţări de a fi membre NATO.

Alianţa Nord-Atlantică a propus Rusiei măsuri practice în sensul creşterii transparenţei şi controlului armamentului, iar un eventual acord cu Moscova ar putea include efectuarea de inspecţii reciproce, inclusiv în bazele antibalistice NATO din România şi Polonia. O altă propunere se referă la modalităţi de evitare a riscurilor incidentelor între nave militare NATO şi ruse în Marea Neagră.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în Baza Deveselu din România şi în Polonia, acuzând că aceste sisteme pot fi utilizate inclusiv în scop ofensiv. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din ţări precum Iranul.

 

Vladimir Putin cere Ucrainei să negocieze cu liderii separatişti din Donbas

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut, vineri, Administraţiei de la Kiev să iniţieze urgent negocieri cu liderii regiunilor separatiste Lugansk şi Doneţk, în contextul în care situaţia pare să se agraveze.

"Tot ce trebuie să facă liderii de la Kiev este să negocieze cu reprezentanţii din Donbas şi să accepte măsuri politice, militare, economice şi umanitare pentru încetarea conflictului", a declarat Vladimir Putin, în conferinţa de presă organizată împreună cu preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko.

"Situaţia în sud-estul Ucrainei pare să se agraveze", a afirmat Vladimir Putin, acuzând Kievul de încălcarea în mod "masiv" şi "sistematic" a drepturilor etnicilor ruşi.

Confruntările militare între serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţii separatişti proruşi s-au intensificat în ultimele 48 de ore, prin încălcarea armistiţiului din regiunile Lugansk şi Doneţk.

Kremlinul a anunţat că preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, consideră că proiectul Dumei de Stat privind recunoaşterea independenţei regiunilor ucrainene Lugansk şi Doneţk nu este în conformitate cu Acordul de la Minsk. Marţi, în conferinţa de presă organizată împreună cu Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, Vladimir Putin a pledat pentru soluţionarea conflictului separatist din estul Ucrainei "pe baza oportunităţilor oferite de Acordul de la Minsk".

 

De teama războiului cu Ucraina, preşedintele republicii separatiste Doneţk anunţă evacuarea rezidenţilor în Rusia

Denis Pushilin, şeful autoproclamatei Republicii Populare Doneţk, a anunţat vineri evacuarea locuitorilor regiunii în sud-estul Rusiei în urma intensificătii bombardamentelor.

„Începând de astăzi, 18 februarie, a fost organizată o evacuare în masă a populaţiei în Federaţia Rusă. Mai întâi femeile, copiii şi bătrânii trebuie să fie evacuaţi” a spus Pushilin.

Rusia, care neagă că itnenţionează să atace Ucraina, şi-a expirmat îngrijorarea cu privire la intensificarea bruscă a bombardamentelor ucrainene asupra regiunii Dombass.

Câteva sute de mii de oameni intenţionează să părăsească Republica Populară Doneţk scrie Reuters.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO