A început să circule noul Plan Fiscal-Structural pe Termen Mediu (PFSTM) al României, pe care Guvernul îl va prezenta Bruxelles-ului. Noul plan va înlocui programele de convergenţă anterioare şi programele naţionale de reformă, şi prin care executivul de la Bucureşti îşi stabileşte traictoria de cheltuieli şi reformele investiţionale prioritare pentru următorii ani.
Potrivit noului PFSTM, Guvernul doreşte accelerarea implementării investiţiilor publice din fonduri europene, precum şi susţinerea sectorului privat prin scheme de ajutor de stat.
Obiectivele urmărite de Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu sunt:
a) Consolidarea sustenabilitatii finantelor publice ale României pentru perioada 2025-2031 cu incadrarea in valorile indicatorilor macroeconomici prevazuti în TFUE, respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB si o datorie publică de sub 60% din PIB;
b) Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani având ca punct de pornire un deficit bugetar estimat de 7,9% pentru anul 2024 si ca punct de sfârsit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,5% din PIB;
c) Un nou model de finante publice ale României incepând cu anul 2029 respectiv de asigurare a finantarii cheltuielilor curente din veniturile din economia internă;
d) Asigurarea unui ritm anual de investitii publice pentru a asigura absorbia integrală a fondurilor europene alocate prin Politica de Coeziune de 46 mld euro precum si prin Mecanismul de Redresare si Rezilient de peste 29,7 mld euro;
e) Asigurarea predictibilitătii sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031 intrucât veniturite curente ale bugetului general consolidat cresc de la 29,4% din PIB in anut 2024 la 31,1% in anul 2031;
Ce mai prevede planul:
► La capitolul reforme, planul prevede o reformă fiscală, reforma impozitării microîntreprinderilor (jalonul 206 din PNRR), precum şi reforma administrării sistemului de taxe şi impozite - digitalizarea, reducerea gap-ului de impozite şi taxe, îmbunătăţirea colectării taxelor şi impozitelor şi actualizarea cadrului legal specific insolvenţei.
► De asemenea, în document sunt menţionate reforma sistemului de cheltuieli al operatorilor economici de stat - eficientizarea sistemului de cheltuieli operaţionale, îmbunătăţirea administrării patrimoniului public, introducerea normativelor de cheltuieli, monitorizarea sistemului de investiţii publice, etc.
► Este prevăzută şi restructurarea sistemului de cheltuieli publice prin inrdocuerea normativelor de cheltuieli, realizarea sistematică a analizelor tematice de cheltuieli public, extinderea sistemului de achiziţii centralizate, digitalizarea sistemului de cheltuieli publice.
► Sunt prevăzute şi reforme pentru salariul minim şi sistemul de salarizare în sectorul public, cu realizarea unei evalăuri globale a impactului legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
► Reforma pensiilor îşi propune să imbunătăţească cadrul legal pentru asigurarea sustenabilităţii Pilonului II, cu creşterea contribuţiei de la 4,75% la 6%.
► De asemenea este prevăzută şi o reformă a finanţării mediului de afaceri, pentru atragerea de investitori - sprijin pentru marile investiţii în economie, înfiinţarea Fondului de Investiţii pentru sprijinirea mediului de afaceri, reglementarea creditului pentru investiţii şi granturi alocate pentru sprijinul industirei prelucrătoare, etc.
► Potrivit estimărilor Guvernului, deficitul bugetar ESA s-ar reduce de la 7,9% din PIB în 2024 la 2,5% din PIB în 2031, cu un ritm anual de descreştere de aproximativ 0,7% din PIB.
► Potrivit documentului, România îşi stabileşte ca obiectiv central reintrarea pe o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar din 2025.
► Concomitent cu deficitul bugetar, guvernul estimează că se va reduce şi contul curent al balanţei de plăţi la 5,6% în 2028, cu 2,1 puncte procentuale mai scăzut decât în 2024.
► Prin absorbţia de fonduri europene, reforme fiscale şi îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare, guvernul doreşte ca în periada 2024-2026 să crească veniturile bugetare curente de la 29,6% din PIB în 2024, la 30,5% din PIB în 2025 şi ulterior la 31% din PIB în 2026.
►Consolidarea bugetară pe partea de cheltuieli, pe care guvernul o anticipează la 5%, este determinată de reducerea graduală a ponderii cheltuielilor de personal de la 9,3% din PIB la 8,3%.
►Ministerul Finanţelor are în lucru un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care reglementează acordarea de facilităţi şi scheme de ajutor de stat de până la 1 mld. euro pentru mai multe industrii.
►Guvernul are în plan restrângerea consumului guvernamental şi menţinerea unei politici prudente de venituri/ transferuri sociale.
►Pe termen lung, adică în intervalul 2028-2031, dinamica investiţiilor va decelera, iar contribuţia consumului privat ca reveni ca factor principal al creşterii.
