Continuarea creşterii salariilor, care a impulsionat de-a lungul vremii importurile, Ordonanţa 114 care a determinat reducerea exporturilor de combustibili şi situaţia economică a UE care a pus şi ea frână exporturilor româneşti au provocat în ianuarie un salt uriaş al deficitului comercial – plus 62% faţă de de ianuarie 2018.
România a exportat în ianuarie bunuri de 5,5 mld. euro şi a importat bunuri de 6,77 mld. euro.
„Nu trebuie să analizăm ianuarie într-un mod izolat. Este vorba despre o tendinţă pe care o urmăm de doi ani, de majorare a deficitului. Dar, dacă până acum puteam să spunem că suntem în siguranţă, cu un deficit comercial de 4-5% din PIB, în 2019 putem să depăşim cu mult aceast prag şi atunci ajungem într-o zonă de alarmă. Una dintre marile capcane în care am căzut în criză a fost că deficitul comercial ajunsese la 12% din PIB şi nu am avut cum să-l finanţăm. Acum ne îndreptăm îngrijorător spre un nou scenariu de acest fel, mai ales că Europa scade: Germania stagnează, Italia este în recesiune, Franţa nu se simte confortabil. Cheltuielile de consum, determinate de creşterile salariale puternice, au majorat importurile, pentru că economia internă nu a făcut faţă cererii. Iar reducerea creşterii în Europa pune piedici exporturilor şi, astfel, deficitul se majorează puternic. Riscurile sunt foarte mari”, comentează economistul Aurelian Dochia.
Deficitul comercial a fost în ianuarie de 0,6% din PIB.
„Relaxarea fiscală începută în 2015 şi continuată în anii următori a crescut disproporţionat cererea internă, îndepărtând România de modelul virtuos al creşterii prin investiţii şi exporturi şi îndreptând-o spre modelul păgubos economic (dar câştigător din punct de vedere electoral) al creşterii prin consum. Astfel, deficitul comercial a ajuns la 7,4% din PIB şi a antrenat un deficit de cont curent în creştere, până la 4,7% din PIB, la nivelul celui din 2009, al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană”, cometează o analiză al Camerei de Comerţ Americane în România (AMCHAM), publicată ieri.
Cea mai mare cădere pe exporturi s-a produs la combustibili, cu un minus de 16,1%, dar un plus de 9,9% la importuri. „Ponderea combustibilului în importuri a crescut, dar a scăzut pe partea de export, probabil din cauza limitării preţurilor reglementate, măsură decisă prin Ordonanţa de Urgenţă 114/2018”, a comentat economistul de la ING Bank Valentin Tătaru, într-o notă către investitori.
Sunt doar patru domenii din Clasificarea Standard de Comerţ internaţional care au fost pe excedent în ianuarie, cel mai semnificativ fiind sectorul maşini şi echipamente de transport (pondere în exporturi de 48,3%), care a vândut la export produse de 2,6 miliarde de euro, în vreme ce importurile au fost de 2,4 miliarde de euro.
Dar Valentin Tătaru crede că tendinţa nu se va menţine pentru că surplusurile au fost anul trecut mai mici de la o lună la alta.
iulian.anghel@zf.ro
