Managerii companiilor care fac investitii in active corporale fara a fi achitat in prealabil sumele restante datorate bugetului de stat vor fi pasibili de inchisoare de la 3 pana la 10 ani.
Aceasta este numai o mostra din prevederile proiectului de lege privind combaterea evaziunii fiscale, care ar urma sa fie discutat de Guvern in sedinta extraordinara de astazi dedicata adoptarii pachetului legislativ anticoruptie. La sedinta si-a anuntat participarea presedintele Traian Basescu. El a cerut de mai multe ori executivului grabirea adoptarii unor reglementari dure de sanctionare a evaziunii.
Intr-o atmosfera de scandal, condimentata cu invective si replici arogante, proiectul de lege a fost dezbatut vinerea trecuta in Comisia de dialog social de pe langa Ministerul Finantelor. Reprezentantii mediului de afaceri au apreciat ca textul actului normativ este departe de exigentele unui asemenea instrument, mai ales in comparatie cu modelele existente in legislatia tarilor occidentale.
Cel mai criticat a fost faptul ca legea nu face distinctia intre frauda fiscala comisa cu intentie si eroarea in interpretarea unei prevederi fiscale sau pur si simplu eroarea umana in completarea unor documente sau pur si simplu de calcul, al gradului de indatorare, spre exemplu. Completarea gresita a unui ordin de plata poate conduce la sanctiune penala.
Spre exemplu, in ceea ce priveste calculul TVA nu se face nici o deosebire intre frauda produsa din rea credinta si o judecata diferita de cea a inspectorului fiscal asupra deductibilitatii.
Experienta arata ca putine controale ale Fiscului constata ca firma care a solicitat rambursare de TVA a dedus TVA numai de pe facturi pe care organul fiscal intelege sa i le accepte ca atare. Astfel, oamenii de afaceri considera ca una este sa nu se accepte deducerea TVA intr-un anumit caz si alta sanctionarea penala, mergand pana la inchisoare.
In lipsa unor delimitari intre rea credinta si eroare, actul normativ risca sa ajunga un instrument ineficient. Aceasta in conditiile in care cu aceasta lege vor lucra procurorii si nu inspectorii fiscali.
Astfel, Fiscul se grabeste sa blocheze un proces investitional, care ar putea aduce tocmai sumele necesare platii restantelor, evident cu tot cu penalitati. In acelasi timp, contribuabilii se simt indreptatiti sa reaminteasca faptul ca nimeni nu este penalizat atunci cand inspectorii fiscali intarzie cu lunile efectuarea controalelor de rambursare de TVA, iar statul se foloseste de bani.
Pasibil de puscarie este si contribuabilul care omite evidentierea in actele contabile a unor tranzactii, in conditiile in care contabilitatea nu este chiar matematica, asa incat pot aparea erori de inregistrare.
In acelasi mod este sanctionat si transferul dreptului de proprietate asupra unor active sau realizarea de tranzactii in scopul diminuarii bazei de impozitare, insa expertii fiscali sustin ca o asemenea modalitate de planificare si optimizare fiscala nu poate fi condamnabila in masura in care este vorba de tranzactii reale si nu fictive.
Autorii proiectului nu s-au aratat preocupati de numeroasele situatii practice particulare care pot aparea, fara a fi vorba de reaua credinta a contribuabilului.
Asa cum arata textul in forma discutata vineri, de fiecare data cand o firma intra intr-un blocaj financiar si nu poate achita nici macar salariile, managerii ar trebui sa intre la inchisoare, in conditiile in care impozitele se retin pe statul de plata in fiecare luna si se datoreaza pana pe data de 25 a lunii urmatoare indiferent de data platii salariilor.
In fine, legea nu stabileste praguri minime de la care faptele se constituie in infractiuni, ceea ce inseamna ca un contribuabil care fura statul chiar si cu un leu este pasibil de inchisoare.
Cele mai mari pedepse pentru evaziune
@ Determinarea taxei pe valoarea adaugata in scopul obtinerii fara drept a unor sume de bani de la organele fiscale constituie infractiune de evaziune fiscala si se pedepseste cu inchisoare de la 1 an la 7 ani.
@ Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 8 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte:
a) exercitarea de activitati neautorizate;
b) depunerea unor declaratii inexacte referitoare la operatiunile realizate;
c) ascunderea obiectului ori a sursei impozabile sau taxabile;
d) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile sau in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
e) inregistrarea de operatiuni fictive;
f) alterarea sau distrugerea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau alte mijloace de stocare a datelor;
g) executarea de evidente contabile duble, prin inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;
h) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile, precum si tranzactiile efectuate in scopul diminuarii bazei impozabile, cu incalcarea prevederilor legale;
i) efectuarea de acte ilicite cu scopul sustragerii de la plata obligatiilor fiscale.
Daca prin faptele enumerate mai sus s-a produs un prejudiciu cuprins intre 10.001 euro si 100.000 de euro, inclusiv, limita minima a pedepsei se majoreaza cu 1 an, iar limita maxima a pedepsei se majoreaza cu 2 ani. Daca prejudiciul este cuprins intre 100.001 euro si 500.000 de euro, inclusiv, limita minima a pedepsei se majoreaza cu 2 ani, iar limita maxima a pedepsei se majoreaza cu 4 ani. In cazul unui prejudiciu cuprins intre 500.001 euro si 1 mil. euro, limita minima a pedepsei se majoreaza cu 3 ani, iar limita maxima a pedepsei se majoreaza cu 7 ani. Cand prejudiciul depaseste 1 mil. euro, limita minima a pedepsei se majoreaza cu 8 ani, iar limita maxima a pedepsei se majoreaza cu 12 ani.
@ Constituie infractiune de evaziune fiscala si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi:
a) sustragerea de la efectuarea controlului prin nedeclararea, declararea fictiva sau declararea inexacta cu privire la sediul unei societati comerciale, la sediile subunitatilor sau la sediile punctelor de lucru, precum si la schimbarea acestora fara indeplinirea conditiilor prevazute de lege, efectuata in acest scop;
b) efectuarea de investitii in active corporale fara a fi achitate sumele restante datorate bugetului general consolidat, pe seama acestora. razvan.voican@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
