Încrederea analiştilor a crescut pe final de an, odată cu revenirea economiei, dar situaţia din Grecia poate inversa trendul

Evoluţia bună a economiei din a doua parte a anului trecut şi tem­pe­rarea tensiunilor politice odată cu încheierea campaniei elec­torale au determinat creş­terea încrederii analiştilor la finalul anului 2014. Rămâne de văzut care va fi impactul si­tua­ţiei din Grecia şi al conflictului din Ucrai­na, precum şi consecinţele aprecierii fran­cului elveţian asupra percepţiei analiş­tilor în 2015.

Indicele de încredere macroeco­no­mică al CFA a ajuns la 60,2 puncte în ultima lună din 2014, în urcare cu 10,4 puncte faţă de noiem­brie. Nivelul din decembrie a depăşit valorile înre­gistrate la începutul anului trecut, dar a ră­mas sub maximul de 63,4 puncte din luna mai.

„Creşterea indicatorului de încredere din luna decembrie s-a datorat apetitului glo­bal la risc, creşterii economice peste aştep­tări şi încheierii campaniei electorale. Totuşi, situaţia se aseamănă cu decembrie 2013 când a revenit optimismul, dar apoi si­tuaţia s-a înrău­tăţit. Este posibil ca în lunile ur­mătoare indicatorul să scadă din cauza situaţiei din Grecia, a conflictului din Ucraina, dar şi a fran­cului elveţian“, a decla­rat Adrian Co­dîr­laşu, vicepreşedinte CFA România. Încre­derea analiştilor în eco­no­mie a continuat să crească în luna decem­brie ca urmare a aşteptărilor pozitive pentru viitor, deşi per­cepţia privind con­diţiile curente s-a înrăutăţit, conform indi­celui calculat de CFA România.

Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a con­tinuat să crească anul trecut, iar expor­turile au fost în ascensiune. Veşti bune au venit şi de la comerţul cu amănuntul, în timp ce inflaţia a coborât sub 1%, atingând un nou minim istoric, deficitul bugetar s-a încadrat în ţintă, iar contul curent al balanţei de plăţi a avut un deficit de-abia sesizabil.

La polul opus, investiţiile străine au rămas la un nivel modest, construcţiile s-au prăbuşit, in­solvenţele au rămas la un nivel ridicat, deşi au început să scadă, povara cre­ditelor a apăsat încă greu pe umerii ro­mâ­nilor, iar antre­pre­norii, plini de neîncredere după anii de criză, au aşteptat în continuare măsuri care să încurajeze mediul de afaceri şi să stimuleze creşterea economică.

Creşterea economică a încetinit anul trecut faţă saltul de 3,4% înregistrat în 2013, însă cel mai probabil va depăşi pragul de 2%, după cum indică majoritatea estimă­rilor. As­cen­siunea economiei a fost sus­ţi­nută atât de ce­rerea externă, cât şi de re­venirea cererii in­terne, iar contribuţia agri­culturii a fost mo­destă. Noiembrie a fost prima lună de creştere a încrederii analiştilor, după cinci luni de pesimism.

Deşi primele cinci luni ale anului trecut au fost în general optimiste, indicele crescând de la o lună la alta cu excepţia lunii fe­bruarie, următoarele cinci au anulat încre­de­rea manifestată de analişti cu privire la eco­no­mia autohtonă.

Astfel, după ce în luna mai indi­catorul CFA a atins maximul istoric, luna iunie a adus o inversare a tendinţei de creştere.

În decembrie, indicatorul condiţiilor cu­rente a fost de 41,1, în scădere cu 1,1 puncte faţă de valoarea înregistrată în exer­ciţiul anterior, iar indicatorul anticipaţiilor s-a majorat cu 16,2 puncte, la 69,8.

Deşi analiştii CFA se aşteaptă la o înrău­tăţire a condiţiilor macroeconomice glo­bale în urmă­toarele 12 luni, acesţia sunt op­timişti cu pri­vire la piaţa muncii, con­diţiile de afaceri, dar şi creşterea veniturilor în România în ur­mătorul an.

Motoarele economiei vor continua să tureze în acest an, ritmul de creştere fiind estimat la 2-2,6%.

Indicatorul de încredere macroeconomică acordat de CFA România a fost lansat în luna mai 2011 şi urmăreşte să cuantifice percepţia analiştilor asupra condiţiilor curente şi anticipaţiile acestora cu privire la activitatea economică din România pe un orizont de timp de un an. Părerile analiştilor sunt colectate printr-un sondaj realizat în ultima săptămână a fiecărei luni.