Evoluţia din iunie s-a datorat componentei de condiţii curente a indicatorului, semn că aşteptările privind un comportament rezonabil al economei rămân în picioare. INS ar urma să publice datele despre PIB în T2 la 14 august.
„Ce s-a întâmplat în luna iunie - condiţiile curente au crescut puţin (încrederea în prezent – n.red.), însă anticipaţiile (aşteptările pe termen mediu – n.red.) au rămas aproximativ la fel, iar pe ultimul an este o scădere consistentă a indicatorului. Scăderea acestuia arată faptul că economia decelerează. Mai sunt de remarcat anticipaţiile privind inflaţia. Chiar dacă aceasta scade, nu scade puternic, în timp ce preţul gazelor, care va creşte în august, va afecta inflaţia, de asemenea. Opinia mea în legătura cu evoluţia cursului este că au crescut salariile, în special în sectorul public, lucru ce a condus la o majorare de salarii şi în sectorul privat, dar care nu s-a bazat pe o creştere de competitivitate. Sectorul privat a devenit mai puţin competitiv şi acest lucru s-a văzut în deficitul de cont curent. Având acest deficit, am avut şi o depreciere a leului si creşterea inflaţiei“, a declarat pentru ZF Adrian Codârlaşu, preşedintele CFA România.
Indicatorul de încredere macroeconomică are valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza unor întrebări cu privire la: condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi anticipaţii (pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţa muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie). Printre factorii interni pentru care indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut considerabil faţă de anul trecut se numără inflaţia ridicată (cea mai ridicată din UE), dar şi deficitele în creştere cu care se confruntă România. Economiştii cred că România nu mai poate respecta performanţa de anul trecut, când şi-a menţinut deficitul fiscal la sub 3% din PIB.
În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 85% dintre participanţii la sondajul CFA România anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7210 lei/euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,7929 lei/euro.
Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a înregistrat o valoare medie de 4,58%, în scădere faţă de previziunea din mai 2018.
Sunt de remarcat anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă (faţă de valorile actuale) la leu atât pentru scadenţele pe termen scurt (3 luni), cât şi pentru cele pe termen mediu (5 ani), 90%, respectiv 84% dintre participanţii la sondaj anticipând această evoluţie. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadenţa de 3 luni anticipată peste 12 luni este 3,85%, iar randamentul obligaţiunilor suverane denominate în lei cu scadenţa de 5 ani este de 5,24%. Ca urmare, pentru scadenţele pe termen scurt sunt anticipate dobânzi real negative.
Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de CFA România în luna mai 2011 şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. De asemenea, sondajul în baza căruia este calculat indicatorul include şi întrebări referitoare la evaluarea condiţiilor curente macroeconomice.
