Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România: Brexitul şi perspectiva tot mai probabilă a unei reduceri a creşterii economice în 2017 temperează încrederea analiştilor financiari

Această evoluţie a fost determinată atât de componenta „condiţiilor cu­ren­te“ (răspunsurile la întrebările pri­vind pre­zentul), cât şi de „com­po­nenta an­ti­cipaţiilor“ (aşteptă­rile pentru un ori­zont de un an). Indicatorul condi­ţiilor curente a fost în iunie de 71,6 punc­te, în scădere cu 5,5 puncte, iar indicatorul anticipaţiilor a scăzut cu 8,3 puncte, la 51,9 puncte (cea mai mică va­loare înregistrată din noiembrie 2014).

„Sondajul a fost realizat imediat după votul privind Brexitul, când pie­ţele financiare au fost puternic afectate. De aici scăderea atât pe componenta con­diţiilor curente, cât şi pe cea a anticipaţiilor“, explică Adrian Codîr­laşu, preşedintele CFA România. În bună măsură însă, scăderea pe componenta anticipaţiilor include şi temerea analiştilor financiari că economia românească va încetini anul viitor, arată preşedintele asociaţiei analiştilor financiari.

Economia României ar urma să crească anul acesta cu peste 4%, trasă pu­ternic în sus de consumul gospo­dăriilor. Creşterea consumului în prima parte a anului merge spre 20%, însă cel de-al doilea motor al economiei, investiţiile, începe să dea semne de oboseală. Anul trecut investiţiile au crescut peste consum, graţie saltului spectaculos din T4 când au avansat cu 17,8% faţă de T4 2014. Pe tot 2015 investiţiile (formarea brută de capital fix) au crescut cu 8,8%, iar consumul final efectiv cu 5,2%. În T1 2016 vedem însă scădere atât faţă de T4 2015 cât şi faţă de T1 2015 (minus 2,4%, an/an), lucru ce-i face pe economişti să-şi reducă prognozele de creştere viitoare, pentru că nu poate exista creştere pe termen lung fără investiţii.

Banca Transilvania, care până zi­lele trecute anticipa un avans al eco­no­miei în 2016 de 5%, şi-a temperat opti­mismul: 4,8% creştere în 2016 şi 4,3% în 2017 (4,6% anterior). De ase­me­nea, UniCredit Bank anticipa la înce­putul lunii că avansul PIB va ajunge în acest an la 4,1%, dar ar putea în­cetini anul viitor la 3,1%, printre cauze fiind dependenţa de importuri şi înce­tinirea exporturilor din cauza Brexitului.

FMI, Comisia Europeană sau Banca Mondială arată în rapoartele lor că anul viitor creşterea economică a României va fi semnificativ mai redusă decât în acest an (în jur de 3,4 - 3,5%).

„Scăderea indicelui de încredere macroeconomică pe componenta anticipaţiilor ia în calcul această reducere a creşterii economice de anul viitor. Poate administraţia este mai optimistă, dar la sondajul nostru răspund analiştii financiari şi ei văd lucrurile din perspectiva industriei finan­ciare“, comentează Codîrlaşu.

Indicatorul de încredere macro­eco­nomică are valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza unor întrebări cu privire la condiţiile curente (referitoare la mediul de afaceri şi piaţa muncii) şi antici­pa­ţiile (pe un orizont de un an pentru mediul de afaceri, piaţa muncii, e­voluţia venitului personal la nivel de eco­nomie şi evoluţia averii personale la nivel de economie).

Pe lângă astfel de întrebări care intră în calculul indicatorului de în­cre­dere macroeconomică, sondajul eva­lu­ea­ză şi anticipaţiile pentru inflaţie, dobândă, cursul de schimb, indicele BET, condiţiile macroeconomice globale şi preţul petrolului.

În sondajul din iunie, analiştii anticipează pentru cursul de schimb euro/lei valori medii de 4,55 lei/euro la şase luni, iar pentru orizontul de 12 luni de 4,53 lei.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2017/iulie 2016) a înregistrat o valoare mediană de 2%, în creştere cu 0,55% faţă de exerciţiul anterior.

Indicatorul CFA România de încredere macroeconomică, a fost lansat de către CFA Romania în luna mai 2011 dorind să fie un indicator care să cuantifice opiniile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică curentă în România şi pentru un orizont de un an.