Industria a fost şi în 2018 cea mai importantă ramură economică din România, cu o contribuţie la valoarea adăugată brută de 26%. România rămâne printre principalele ţări din Uniunea Europeană în care industria contribuie fundamental la Produsul Intern Brut, fiind în pluton cu Irlanda, Cehia şi Slovenia.
Germania, cea mai puternică economie a Europei, este în spatele plutonului fruntaş din punctul de vedere al contribuţiei industriei la valoarea adăugată brută.
Pentru comparaţie, Marea Britanie, care se pregăteşte să plece din UE, îşi bazează puternic economia pe servicii, un demers început în epoca Margaret Thatcher, care a simţit că viitorul este al serviciilor şi nu al industriei, care presupune muncă foarte multă şi valoare adăugată mai redusă. Istoria a arătat, însă, că renunţarea la industrie se poate întoarce împotriva ţărilor care mizează masiv pe servicii şi de aceea în Uniunea Europeană reindustrializarea, care asigură locuri de muncă însemnate, a devenit o prioritate.
În 2018, industria a crescut în România cu 8,5%, cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani. La opt luni din 2019 însă, industria a scăzut cu 1,6% ca urmare a încetinirii Germaniei, un lucru serios, având în vedere ponderea importantă a industriei în economia românească. Industria se menţine puternică în România ca urmare a investiţiilor făcute de companii, mai ales în industria auto, care înseamnă 14% din PIB-ul românesc.
La nivel european industria a contribuit cu aproape 20% la adăugarea valorii brute în economie, cea mai importantă componentă dintre toate ramurile economice.
Pintre statele membre ale UE în care industria a fost activitatea economică cea mai importantă se numără Irlanda (36,5%), Cehia (30,2%), Slovenia (26,9%) şi România (26,1%). La polul opus se află Luxemburg, unde industria a contribuit în economie cu 7%, Cipru (7,9%), Malta (10%), Franţa (13,4%) şi Marea Britanie (13,6%).
Celelalte activităţi economice importante din UE au fost, anul trecut, comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transporturile, serviciile alimentare şi de cazare (19% din valoarea adăugată brută în UE, 20,2% în România), urmate de administraţie publică, apărare, educaţie, sănătate şi activităţi de asistenţă socială (18,6% în UE, 14,5% în România).
Construcţiile au contribuit la adăugarea valoarii adăugate brute în economia românească cu 6%, în vreme ce agricultura a contribuit cu 4,8%, faţă de o medie europeană de 1,6%. Ramura IT&C a a avut o contribuţie în economia românească de 5,8%, peste media europeană de 5,2%.
