♦ În primele şase luni din 2026, producţia industrială din România a scăzut cu 3,3%, an/an, după un declin de 2% în primul trimestru.
De la criza COVID încoace, industria a fost pe creştere în primul semestru din an doar o singură dată (în 2021) şi asta s-a întâmplat datorită „efectului de bază“, pentru că în S1 2020, industria se prăbuşise cu aproape 17%. În primul semestru din acest an, industria s-a contractat, cu 3,3%, cel mai mult având de suferit industria prelucrătoare, cu un minus de 4,4%. Căderea industriei prelucrătoare este importantă pentru ansamblu pentru că reprezintă între 75 şi 80% din total industrie.
La începutul anului, industria avea două mari probleme de costuri: costul cu forţa de muncă şi costul cu energia. Dacă prima problemă s-a ameliorat (salariile au stagnat), cea de-a doua continuă şi chiar se accentutează, din cauza situaţiei internaţionale şi, după cum spunea recent Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), fluctuaţiile preţurilor au transformat economiile într-un cazinou – în sensul că afacerile au ajuns la mâna norocului, nu a calculelor reci.
Dacă problema economiei şi a industriei, punctual, a fost, ani buni, îndeobşte internă, războiul din Iran a schimbat semnificativ calculele. Majorarea preţurilor pe pieţele internaţionale a lovit puternic industria europeană şi, automat, industria României. Iar Comisia Europeană avertiza, încă din primăvară, că situaţia va accentua stagflaţia (creşterea economică se reduce, în vreme ce inflaţia creşte). La nivelul Uniunii, în iunie 2026, comparativ cu iunie 2025, producţia industrială a crescut cu 0,1% în zona euro şi cu 0,6% în UE. Dar principalele pieţe de export ale României au fost pe minus: Germania: - 0,5%; Franţa: -0,5% şi Italia: -0,6%, în vreme ce căderea în România, pentru aceeaşi perioadă, a fost de 5,6%, a doua cea mai mare din UE. În ultimii zece ani, ponderea industriei în PIB a scăzut constant. În urmă cu zece ani, era de 24%. În primul trimestru din an, aceasta mai reprezenta doar 15%. Este un fenomen deja cunoscut în vestul Europei şi în general în întreaga lume. Serviciile cresc mai puternic, industria migrează în ţări cu costuri mai mici, prin urmare ponderea industriei în PIB în ţările dezvoltate scade. Dar UE şi-a dat seamă că a greşit mizând doar pe servicii şi caută întoarcerea industriei, măcar la un 20% din economie, până în 2035.
Ponderea industriei prelucrătoare în PIB este, la nivelul UE, de 14%, în medie. În România această pondere a scăzut, cu anii, la 11%, deci mult sub media UE.
Producţia industrială a scăzut, în primele şase luni din 2026, cu 3,3%, an/an, după ce, în primul trimestru, căderea fusese de 2%. De la criza COVID încoace, industria a scăzut continuu (cu excepţia lui 2021) ajungând la o pondere în PIB de 15% în primul trimestru din an, de la 24% din PIB în urmă cu zece ani.
Cum a evoluat industria în S1
Producţia industrială a scăzut, în primele şase luni din 2026, cu 3,3%, an/an, după ce, în primul trimestru, căderea fusese de 2%. De la criza COVID încoace, industria a scăzut continuu (cu excepţia lui 2021) ajungând la o pondere în PIB de 15% în primul trimestru din an, de la 24% din PIB în urmă cu zece ani.
► Scăderea de 3,3% din primele şase luni ale anului, pe serie brută, faţă de aceeaşi periodă a anului precedent, a fost determinată de reducerea producţiei în industria prelucrătoare (-4,4%) şi în industria extractivă (-1,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 3,3%.
► În luna iunie faţă de luna iunie 2025, producţia industrială a fost mai mică cu 3,5%, ca serie brută. Au fost raportate scăderi în industria prelucrătoare (minus 3,9%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (minus 2,5%). Industria extractivă a crescut cu 0,3% faţă de perioada similară din 2025. La nivelul UE, printre statele membre pentru care sunt disponibile date (date ajustate, pentru că UE publică doar datele ajustate), cele mai mari creşteri anuale au fost înregistrate în Lituania (+7,7%), Danemarca (+6,1%) şi Polonia (+4,9%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Luxemburg (minus 7,9%), România (minus 5,6%) şi Estonia (minus 4,6%).
► În iunie faţă de mai, producţia industrială, serie ajustată, a fost mai mică cu 0,7%. Industria prelucrătoare şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat au scăzut cu 0,5%, respectiv cu 0,2%, în timp ce industria extractivă a crescut cu 2,7%. La nivelul UE (date ajustate) printre statele membre pentru care sunt disponibile date, cele mai mari creşteri lunare au fost înregistrate în Danemarca (+5,4%), Croaţia (+5,2%), Lituania şi Finlanda (ambele +2,1%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Luxemburg (minus 10,7%), Portugalia (minus 3,9%) şi Estonia (minus 2,2%).
