Eveniment

Inerţia creşterilor de ajutoare sociale şi salarii din 2004-2008 continuă să apese şi asupra bugetului pe 2013

Inerţia creşterilor de ajutoare sociale şi salarii din 2004-2008 continuă să apese şi asupra bugetului pe 2013

Foto Mihai Dsăcălescu

Autor: Iulian Anghel

28.01.2013, 00:06 255

Raportul asupra bugetului pe 2013 publicat de Ministerul Finanţelor detaliază evoluţia cheltuielilor statului pe principalele domenii din care rezultă: consolidarea fiscală continuă în 2013, dar nu prin restrângerea cheltuielilor, ci mizează pe creşterea PIB-ului şi pe un avans mai pronunţat al încasărilor bugetare faţă de cheltuieli.

Cheltuielile bugetului general consolidat cresc în 2013 cu 7,4% faţă de 2012, dar scad ca pondere în PIB cu 0,3%, în condiţiile în care Guvernul anticipează un avans al Produsului Intern Brut de 38 mld. lei, de la 585,2 mld. lei anul trecut la 623,3 mld. lei în acest an. Cele mai mari cheltuieli ale statului rămân, ca şi în aniii trecuţi, cele cu asistenţa socială.

Astfel, pe toate principalele domenii finanţate din buget în 2013 cheltuielile cresc, chiar dacă în unele cazuri ele scad puţin ca pondere în PIB pe fondul anticipat al creşterii nominale a Pro­dusului Intern Brut. Totuşi, Guvernul nu se aşteaptă la o re­venire semnificativă a economiei, dovada fiind că antici­pează venituri semnificativ mai mari doar din contri­buţiile so­ciale (pe fondul majorării salariilor bugetarilor), dar nu şi din impozitul pe profitul companiilor, în vreme ce veniturile din TVA rămân apropiate de cele de anul trecut (8,5% din PIB), cu un plus de doar 2,3% (Guvernul aşteaptă doar o uşoară îmbunătăţire a consumului), în vreme ce încasările din accize sunt anticipate să se majoreze doar ca efect al deprecierii leului faţă de euro - un curs mediu de 4,5 lei/euro în 2013.

În privinţa cheltuielilor, cea mai importantă componentă în bugetul general consolidat rămâne, în continuare, asistenţa socială - ceea ce consolidează caracterul asistenţial al statului - cu cheltuieli cu 3,6% mai mari ca anul trecut - 74 mld. lei. Ca pondere în PIB aceste cheltuieli scad însă cu 0,3%, de la 12,2% din PIB la 11,9% din PIB.

Cheltuielile pe această componentă au o inerţie care poate fi înlăturată doar prin legi noi, spun analiştii economici.

"Este vorba despre inerţia structurilor. Când, în 2009 şi 2010, Guvernul Boc a încercat să schimbe câte ceva s-a trezit cu tot felul de discuţii, procese. S-a mai redus numărul de beneficiari - s-a arătat că se comiteau abuzuri -, dar este greu să modifici structura pentru că astfel de drepturi sunt acordate prin legi. Dar în perioada 2004-2008 când s-au acordat multe astfel de beneficii generozitatea politi­cienilor putea fi înţeleasă pentru că lucrurile mergeau. Acum lucrurile s-au schimbat", spune analistul economic Aurelian Dochia.

Cea mai mare creştere a cheltuielilor bugetului general consolidat pe 2013 o înregistrează Sănătatea, cu un plus de 17,3%. Astfel, cheltuielile în Sănătate din bugetul general consolidat vor atinge, potrivit raportului la bugetul pentru 2013, 4,6% din PIB, faţă de 4,1% din PIB în 2012 şi ajung să însemne 28,3 mld. lei (6,3 mld. euro).

În schimb, ca şi în anii trecuţi, Educaţia rămâne cenuşăreasă, încă foarte departe de ceea ce ar trebui să i se aloce prin lege, adică 6% din PIB. Cheltuielile în Educaţie cresc cu 8% faţă de anul trecut de la 20,5 mld. lei la 22,2 mld. lei, dar ca pondere în PIB nu avansează decât cu 0,1%, de la 3,5% din PIB la 3,6% din PIB.

Cheltuielile cu transporturile cresc şi ele cu 8,1% faţă de anul trecut, la 22 mld. lei, dar ca pondere în PIB se menţin la 3,5%. Guvernul arată că politica de finanţare a infrastructurii va fi una foarte prudentă.

Guvernul spune în raportul asupra bugetului că va menţine cheltuielile strâns şi explică: drepturile salariale ale bugetarilor au fost reîntregite, ceea ce a sporit cheltuielile de personal cu 4,6 mld. lei (peste 1 mld. euro), dar politica restrictivă a angajărilor la stat va fi menţiontă în 2013 - un singur nou angajat la şapte posturi care se eliberează. Specialiştii cred însă că o astfel de politică, deşi are unele merite, are şi lacune.

"Este falsă ipoteza potivit căreia menţinerea acestei reguli produce economii, pentru că vor fi aceleaşi cheltuieli, doar că vor fi trecute la capitolul bunuri şi servicii, şi nu la salariu", spune Marian Preda, decanul Facultăţii de sociologie şi asistenţă socială, Universitatea Bucureşti.

De observat este că pe termen mediu, până în 2016, guvernul anticipează o creştere a salariului mediu net lunar cu 20% faţă de 2012, de la 1.512 lei/lunar la 1.839 lei/lunar.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO