Eveniment

Inflaţia a fost în 2019 de 3,8%. Analiştii economici: Inflaţia a intrat pe un trend de decelerare: ne aşteptăm să se stabilizeze în jurul a 3% pe termen mediu

Inflaţia a fost în 2019 de 3,8%. Analiştii economici:...

Autor: Răzvan Botea

15.01.2020, 00:07 9699

Datele de la Statistică referitoare la evoluţia medie a inflaţiei pe parcursul anului 2019 confirmă ipotezele analiştilor economici şi ale Băncii Naţionale a României (BNR). Astfel, rata medie anuală a inflaţiei în 2019 a fost de 3,8%, arată un raport al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Deşi în decelerare faţă de anul 2018, când rata medie anuală a inflaţiei a fost de 4,6%, inflaţia a rămas peste intervalul-ţintă al BNR de 2,5% plus/minus 1 punct procentual. Moti­vele care au dus la această evoluţie sunt creşterea veniturilor care s-a tradus prin exces de cerere şi creşterea costurilor de producţie, evoluţia cursului de schimb, dar şi seceta din toamnă, care a adus o recoltă agricolă mai slabă.

„Evoluţia, deşi a fost uşor peste aşteptările pieţei, a fost în linia cu aşteptările noastre. Nu vedem o surpriză. Ce ar fi de notat este creşterea preţurilor la alimente, în special la carnea de porc. Ne aşteptăm că inflaţia să ajungă în ţinta BNR în 2020. Sunt câţiva factori incerţi, dar prognoza noastră rămâne la 3% pe 2020“, comentează Ionuţ Dumitru, economis­tul-şef al Raiffeisen Bank România.

Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA, spune că principalii factori care au adus creştere a preţurilor în 2019 au fost impulsurile fiscale din economie - creşterea veniturilor populaţiei prin măsuri guvernamentale, care a adus un exces de cerere şi implicit preţuri mai mari.

„Principalul factor (pentru evoluţia inflaţiei în 2019 - n. red.) aş spune că este politica fiscală prociclică din ultimii ani. Practic, creşterea veniturilor populaţiei prin cheltuieli guverna­mentale s-a transpus într-o cerere mai mare şi această cerere s-a reglat prin creştere de preţuri şi importuri. Inflaţia a angrenat de asemenea deficitul de cont curent“, comentează Codîrlaşu.

Politicile guvernului PNL aduc de asemenea impulsuri fiscale pentru consum în 2020. Astfel, de la 1 ia­nuarie salariul minim pe economie a crescut cu 150 de lei brut. De asemenea, creşterea punctului de pensie cu 40% în septembrie va aduce un alt impuls consumului şi de asemenea creşterii preţurilor produselor şi serviciilor. Codîrlaşu spune că cea mai bună soluţie pentru aducerea inflaţiei în limitele ţintite de BNR este politica fiscală, însă corecţiile pe această filieră sunt dificil de realizat în contextul celor două runde de alegeri de anul acesta „ generale şi locale.

„Cred că cea mai eficientă metodă de reducere a inflaţiei ar fi politica fiscală, încercarea de a reduce deficitul bugetar pe partea de venituri, dar ar fi destul de greu. Atât prin politică mo­netară,  modificarea dobânzii de refe­rin­ţă“, cât şi prin politică fiscală se va frâna puţin economia. Politica fiscală poate fi mai eficientă decât politică mone­tară“, mai spune Codîrlaşu.

Estimările economiştilor în ceea ce priveşte inflaţia în 2020 variază între 2,9% şi 3,5-4%. În aceeaşi vreme, BNR estimează că rata anuală a inflaţiei va ajunge în decembrie 2020 la 3,1%, dar cu un interval de incertitudine de plus/minus 1,7%. Incertitudinile în ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei rămân evoluţia cursului de schimb şi evoluţia preţului barilului de petrol, spune Ionuţ Dumitru. Pe de altă parte, una dintre certitudini este că eliminarea supraacizei la carburanţi are un efect de circa 0,3 puncte procentuale în inflaţie.

Proiecţia CFA în ceea ce priveşte inflaţia în 2020 este între 3,5% şi 4%: „Prognoza noastră este undeva între 3,5 şi 4%. Ultimul sondaj arată că inflaţia a atins un top şi este în scădere în acest moment. Practic ce a apărut nou este pre­siune pe deprecierea leului. În general inflaţia şi deprecierea sunt co­relate.  Ce ar mai fi în plus apărut este creş­terea preţului petrolului din cauza ten­siunilor din Orientul Mijlociu - creşte preţul combustibilului - iar apoi avem efecte de runda a două: orice produs trebuie transportat şi creşte preţul de transport“, a mai declarat Codîrlaşu.

Rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2019 a fost 4%, arată datele INS. Cel mai mult au crescut preţurile alimentare (Ă5%), în special preţul la cartofi şi carne de porc. Preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 3,3%, în vreme ce preţul serviciilor a crescut cu 4,2%. 

 

ADRIAN CODÎRLAŞU, preşedintele CFA? Principalul factor (pentru evoluţia inflaţiei în 2019 - n. red.) aş spune că este politică fiscală prociclică din ultimii ani. Practic, creşterea veniturilor populaţiei prin cheltuieli guverna mentale s-a transpus într-o cerere mai mare şi această cerere s-a reglat prin creştere de preţuri şi importuri. Inflaţia a angrenat de asemenea deficitul de cont curent 

IONUŢ DUMITRU, economis tul-şef al Raiffeisen Bank România: Evoluţia, deşi a fost uşor peste aşteptările pieţei, a fost în linia cu aşteptările noastre. Nu vedem o surpriză. Ce ar fi de notat este creşterea preţurilor la alimente, în special la carnea de porc. Ne aşteptăm că inflaţia să ajungă în ţinta BNR în 2020. Sunt câţiva factori incerţi, dar prognoza noastră rămâne la 3% pe 2020

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO