• Leu / EUR4.6478
  • Leu / GBP5.1631
  • Leu / USD4.0820
Eveniment

Inflaţia a sărit în august, din nou, de 5%, după ce părea că intră pe o pantă descendentă

Inflaţia a sărit în august, din nou, de 5%, după ce părea că intră pe o pantă descendentă

Autor: Iulian Anghel

12 sep 2018 400

De la finalul anului trecut, de când inflaţia a revenit pe plus, Banca Naţională - care are ca man­dat ţintirea inflaţiei - a intervenit de trei ori şi a ma­jorat dobânda-cheie, de la 1,75% la 2,50%.

O astfel de intervenţie scumpeşte creditul şi temperează, prin urmare, consumul ducând inflaţia în jos. ROBOR a crescut, aşadar, fiind acum cu un punct peste dobânda de politică monetară. Însă o creştere şi mai puternică a ROBOR ar pune probleme economiei, iar BNR doreşte să evite acest lucru, chiar dacă inflaţia în creştere îi încurcă plenurile. Şi aşa Banca Naţională a trebuit să înfrunte, în trecut, nemulţumirea unor reprezentanţi ai guvernului faţă de decizia de majorare a dobânzii de politică monetară. În luna mai, guvernatorul BNR Mugur Isărescu s-a întâlnit cu liderul PSD Liviu Dragnea şi premierul Viorica Dăncilă, discuţiile concentrându-se pe tema inflaţiei şi a creşterii ROBOR. Pentru că o scumpire puternică a creditului temperează consumul, iar creşterea economică se bazează într-o proporţie covârşitoare pe consum. Or, guvernul şi-a construit bugetul pe o creştere economică de 5,5% şi-şi păstrează această ţintă, în ciuda faptului că majoritatea economiştilor cred că economia nu va putea creşte în acest an cu mai mult de 4%. În plus, într-un anume fel, guvernului îi convine o inflaţie mai mare. La prima rectificare din an, prognoza de PIB a fost ridicată de la 908 miliarde de lei la 945 de miliarde de lei, deoarece Comisia Naţională de Prognoză a majorat deflatorul PIB de la 2,1% la 4,3%. Prin urmare, deficitul bugetar de 2,97% din PIB înseamnă astăzi 28 de miliarde de lei, faţă de 27 de miliarde de lei cu vechea prognoză de PIB.

În august, preţurile de consum, com­pa­rativ cu luna august 2017, au crescut cu 5,1% şi asta după ce, în iulie, scăzuseră la 4,56% de la 5,41% în iunie. Creşterea din august s-a făcut pe fondul majorării cu 6,78% a pre­ţurilor la mărfurile nealimentare, cu 4,15% a celor alimentare şi cu 2,61% a serviciilor. În august, faţă de iulie, preţurile, pe total, au crescut cu 0,28%. Pe total mărfuri alimentare, în august, faţă de iulie preţurile au scăzut cu 0,17%, iar pe total mărfuri nealimentere au avansat cu 0,66%. Au crescut puternic, din iulie până în august, preţul la gaze, cu 5,6%, şi preţul la energie, cu 3,1%. Preţul la serviciile de poştă şi telecomunicaţii a crescut cu 21,5%.

 „Foarte probabil inflaţia va fi, la finalul anului spre 4%, undeva la limita de sus a ţintei de inflaţie a BNR. Însă inflaţia CORE (inflaţia de bază cu care lucrează BNR, care reflectă variaţia preţurilor cu volatilitate redusă şi exclude preţurile administrate – n.red.) este la sub 3% şi, de aceea, cred că BNR nu va interveni deocamdată să majoreze dobânda-cheie”, spune Adrian Codârlaşu, preşedintele CFA România.

Ţinta de inflaţie a BNR este de 2,5% cu un interval de variaţie de plus/minus un punct procentual.

Pentru Adrian Codârlaşu, pericolul majorării dobânzilor nu vine din situaţia internă şi dintr-o eventuală intervenţie a BNR, ci din cea externă. Economiile dezvoltate, în special SUA, cresc puternic şi atrag capitalul din economiile emergente. Sunt probleme din Argentina, până în India, din Africa de Sud până în India, Turcia sau Rusia. O astfel de situaţie poate împinge dobânzile în sus şi în România.

Economistul Aurelian Dochia crede, la rândul său, că BNR va încerca să tergiverseze o decizie de majorare a dobânzii-cheie şi în speranţa că avem de-a face cu ceva temporar.

„Inflaţia CORE este la sub 3%, dar nu avem elemente care să ne indice că în lunile ce vind inflaţia se va duce puternic în jos. Este adevărat că inflaţia este generată, în principal, de preţurile la gaze şi energie. Dar în august faţă de august 2017 preţurile la produsele alimentare au crescut cu 4,1%. Şi suntem în sezon. Cred că, până la urmă, BNR nu va avea ce să facă şi va trebui să-şi îndeplinească mandatul de a ţinti inflaţia, dacă inflaţia o ţine tot aşa“, comentează Dochia.

Ţinta de inflaţie a BNR este de 2,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual.

Codârlaşu observă că preţurile cresc şi pentru că salariile cresc. Creşterea puternică a salariilor din sectorul public a pus presiune pe salariile din mediul privat. O majorare puternică a salariilor înseamnă, în bună măsură, un cost de producţie mai mare, iar acest cost de producţie mai mare produce inflaţie. Crescând costul de producţie, mărfurile devin mai puţin competitive la export.

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6478
Diferență: -0,1547
Ieri: 4.6550
Azi: 4.0820
Diferență: -0,6015
Ieri: 4.1067
Azi: 5.1631
Diferență: -0,2935
Ieri: 5.1783
Azi: 4.1177
Diferență: -0,1794
Ieri: 4.1251