Eveniment

Inflaţia, chiar dureroasă pentru mulţi, este un semn de revenire a economiei. România importă inflaţie. Inflaţia, în aprilie, a fost la maximul de la începutul crizei

Autor: Răzvan Botea, Iulian Anghel

14.05.2021, 10:00 506

Codirlaşu, CFA: Creşterea inflaţiei este şi un semn că economia îşi revine, că este apetit de consum. Inflaţia va creşte şi în perioada următoare.

Inflaţia a crescut în aprilie şi a ajuns la 3,2%, cel mai mare nivel din ultimul an, de la începutul crizei. Cel mai mult s-au scumpit mărfurile nealimentare, ale căror preţuri au crescut cu 5,2%, în vreme ce serviciile s-au scumpit cu 2,6%, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA, este de părere că inflaţia va continua să crească şi va trece deasupra intervalului de ţintă al Băncii Naţionale a României (BNR): „Noi la CFA în ultimul sondaj aveam 3,5-3,6 la final de 2021, deci încă o vedem crescând. Cred că va creşte în continuare, având în vedere preţurile mărfurilor pe pieţele externe: lemnul, cuprul, oţelul. Acest lucru se va duce în preţurile de consum”, spune el.

Inflaţia în creştere este un semn că cererea este în creştere şi economia îşi revine, însă, adaugă Codirlaşu.

„E un semn că economia îşi revine, că e apetit de consum. Este  creştere a cererii, fiind mulţi bani în piaţă şi acest lucru se duce în preţuri. Este posibilă şi o creştere suplimentară a costului, pentru că sunt restricţii de distanţare care au presupus investiţii, prin urmare acest lucru se duce în preţuri.”

Deficitul comercial al României a ajuns, în primul trimestru din an la 5,3 miliarde de euro, cu 900 de milioane de euro peste trimestrul întâi din din 2020. Acest lucru înseamnă practic, că banii strânşi de oameni în vremea pandemiei se întorc acum în consum. Iar industria locală, închisă parţial din cauza pandemiei, nu face faţă cererii, de aici deficitul din ce în ce mai mare, un defict comercial ce va depăşi, cel mai probabil, 20 de miliarde de euro în acest an.

Lecţiile istoriei sunt bune. Germania este ţara care a pătimit cel mai mult de pe urma inflaţiei/hiperinflaţiei, imediat după primul război mondial. Guvernele se poziţionează, formal, împotriva inflaţiei, dar, de fapt, inflaţia le ajută să-şi plătească mai ieftin datoriile.

Dar, ştiind istoria, Germania este cel mai mare inamic al inflaţiei. În romanul său „Trei camarazi”, – un roman de dragoste - Erich Maria Remarque descrie, în câteva pagini, cum oamenii primeau salariul zilnic şi apoi fugeau să cumpere câte ceva, pentru că, peste o oră, preţurile se dublau. Nu este cazul aici, dar este clar că o inflaţia înaltă loveşte în cei cu venituri mici, provocată fiind de cei cu venituri mari sau de decizii ale autorităţilor monetare.

Andrei Rădulescu, directorul de analiză macroeconomică al Băncii Transilvania, scrie, într-o analiză a datelor INS, că evoluţia inflaţiei vine ca urmare a redinamizării economiei, creşterea cotaţiilor internaţionale ale ţiţeiului, dar şi efectul de bază creat prin scăderea inflaţiei anul trecut, în lockdown.

„Statisticile indică accelerarea dinamicii anuale a preţurilor de consum în luna aprilie, evoluţie determinată de majorarea preţurilor la produse nealimentare, în contextul redinamizării economiei reale şi cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi efectului bază (date fiind restricţiile în vigoare în lunile martie şi aprilie 2020, pentru contracararea răspândirii pandemiei)”, scrie Andrei Rădulescu.

Pe de altă parte, inflaţia în creştere înseamnă un PIB nominal mai mare pentru România şi ca atare creşterea veniturilor fiscale ale statului: „Toate guvernele au creat datorie publică în pandemie, iar inflaţia ajută”, mai spune Codîrlaşu.

Indicele preţurilor de consum a ajuns la 3,24% în aprilie 2021, prin comparaţie cu aprilie 2020. Cel mai mult au avansat preţurile mărfurilor nealimentare, cu 5,2%. Dintre acestea, cea mai mare creştere a fost înregistrată de preţurile energiei electrice (Ă17%) şi a combustibililor (Ă8,7%).

Preţurile alimentelor au urcat cu un ritm anual de 0,8%. Cele mai mari scumpiri din această zonă au fost înregistrate la ulei (Ă12%), iar cele mai mari ieftiniri la cartofi (-40%).

Preţurile serviciilor au urcat în aprilie cu un ritm anual de 2,6%, cu cea mai mare ieftinire a serviciilor aeriene (-17%). Cea mai mare creştere a preţurilor din zona de servicii a fost la cele de igienă şi cosmetică, care au înregistrat un plus de 6,5%.

Banca Naţională a României (BNR) a transmis miercuri, în urma şedinţei de politică monetară, că „Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să urce vizibil peste limita de sus a intervalului ţintei în semestrul II 2021.” Ţinta BNR pentru inflaţie este de 2,5%, cu un interval de variaţie de plus/minus 1 punct procentual.

AFACERI DE LA ZERO