Inflaţia a urcat în februarie la 0,2%, de la 0,1% în ianuarie, o rată influenţată încă de măsuri administrative, în acest caz reducerile de taxe operate la 1 ianuarie. Potrivit economiştilor, doar eliminarea taxei radio-TV a tras inflaţia în jos cu 0,4 puncte, în condiţiile în care abonamentele radio- TV s-au ieftinit în februarie cu 17%, iar serviciile de poştă şi telecomunicaţii cu 5,7%.
„Deşi indicele pare încă mic, este important de subliniat că reducerile de taxe încă distorsionează (cea mai recentă, de eliminare a taxei radio-TV, a tras în jos inflaţia cu 0,4 puncte procentuale); în acelaşi timp, inflaţia CORE – care elimină preţurile volatile şi pe cele administrate – a accelerat de la 0,5% la 0,9%, maximul din mai 2015 (fără reducerea de TVA din ianuarie 2017, ar fi depăşit pragul de 1%). Preţurile dau, aşadar, semne de viaţă si procesul de «reflaţie» va continua“, comentează, într-un raport, Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.
Prin urmare, opinează Dascălu, în şedinţa din 3 iulie, BNR va începe, probabil, procesul de întărire a politicii monetare prin îngustarea coridorului de dobândă - coridorul simetric al ratelor dobânzilor la facilităţile permanente de credit şi depozit, din jurul dobânzii de politică monetară. O decizie de majorare a dobânzii-cheie ar putea fi luată, crede economistul, spre sfârşitul anului.
De peste un an şi jumătate (din iunie 2015) BNR ţine dobânda-cheie la un minim istoric de 1,75%. Spre sfârşitul anului însă, este de aşteptat ca ea să ajungă la 2%, pe măsură ce inflaţia ar urma să se reaprindă. Estimarea BNR este că inflaţia va ajunge în acest an la 1,7%, iar în 2018 aceasta va fi de 3,4%. Estimarea Comisiei Europene este că inflaţia va fi în 2017 de 1,6%.
Piaţa nu include deocamdată în preţ perspectiva de inflaţie. Dobânda Robor la trei luni este încă spre 0,8%.
În privinţa titlurilor de stat, Ministerul Finanţelor a respins, săptămâna trecută, ofertele băncilor la o licitaţie de titluri de stat, considerând că dobânda cerută era prea mare. Finanţele scoseseră la licitaţie obligaţiuni pe trei ani în valoare nominală de 600 de milioane de lei, cu o rată a cuponului de 2,25% pe an.
Potrivit datelor INS, deşi februarie la februarie inflaţia a fost de 0,2%, preţurile de consum au scăzut cu 0,09% în februarie faţă de ianuarie, în urma reducerii costurilor serviciilor cu 1,78%, determinate de eliminarea taxei radio-TV (abonamentele la radio-tv s-au ieftinit cu 17%, iar serviciile de poştă şi telecomunicaţii cu 5,7%).
În zona alimentelor, inflaţia a revenit pe plus - un plus de 0,65% în februarie faţă de ianuarie. Cartofii s-au scumpit cu 5%, legumele şi conservele de legume cu 3,8% şi fructele cu 2,8%.
În privinţa preţurilor la bunurile nealimentare, acestea au crescut cu 0,08% în februarie faţă de ianuarie, cu un avans mai consistent la îmbrăcăminte (0,25%) şi combustibil (plus 0,24%).
Inflaţia de 0,2% din februarie 2017 faţă de februarie 2016 este mică, dar reprezintă cel mai înalt nivel din primăvara lui 2015, înainte de reducerea TVA la alimente de la 24% la 9%.
„Conform scenariului de previziune, actualizat prin încorporarea evoluţiilor din luna februarie, dinamica medie anuală a preţurilor de consum (pe indicele armonizat UE) se va situa la 1,5% în 2017 şi va accelera la 2,7% în 2018, respectiv 2,9% în 2019“, a comentat Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.
Şi Rădulescu se aşteaptă la o schimbare de politică a Băncii Naţionale: „Perspectivele de convergenţă a inflaţiei spre ţinta BNR pe termen scurt, coroborate cu reintensificarea deficitelor gemene şi cu semnalele recente de politică monetară din plan global ar putea determina banca centrală să iniţieze un nou ciclu monetar în 2017“.