Inflaţia de 8,5% din servicii dă peste cap inflaţia generală care în iulie a crescut din nou, ajungând la 5,4%. Care sunt câştigurile salariale în zona de servicii?

Datele publicate luni de INS arată că inflaţia anuală (iulie 2024/iulie 2023) a fost mult mai pronunţată în domeniul serviciilor decât inflaţia alimentară sau inflaţia la mărfurile nealimentare. În iulie, inflaţia alimentară a însemnat 1,7% din inflaţia anuală totală de 5,4%, inflaţia pentru mărfurile nealimentare a fost de 6,9%, iar inflaţia pentru servicii de 8,5%.

Situaţia nu este de ieri, de azi şi nu putea scă­pa analizei BNR, instituţie care are drept sarcină de bază tocmai ţintirea inflaţiei. În Raportul asupra inflaţiei din august curent, BNR arată că, din mai 2023, inflaţia în domeniul serviciilor a trecut peste Indicele Preţurilor, de Consum, IPC (media scumpirilor), pentru ca din august 2023 şi până azi să rămână componenta IPC care contribuie cel mai mult la inflaţie.

La prezentarea Raportului asupra inflaţiei, guvernatorul BNR a explicat această situaţie: salariile cresc mai accentuat în servicii pentru că sunt şi cele mai mici din economie şi ele urmează azi paşii unei convergenţe reale a veniturilor.

„Observăm o dezinflaţie relativ accentuată la alimente şi mai observăm că în domeniul serviciilor avem o creştere continuă. Acest lucru este legat şi de procesul de convergenţă reală de creştere a veniturilor. În cadrul serviciilor, salariile ocupă o pondere mai mare şi acolo creşterile de productivitate nu pot să fie foarte mari, deci ne aşteptăm ca, în continuare, serviciile să ţină inflaţia relativ mai sus în România, atâta vreme cât convergenţa reală acţionează”, a spus Mugur Isărescu pe 9 august, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei. Altfel spus: salariile în servicii cresc (creşterea anuală a salariilor în iunie 2024/iunie 2023 a fost de 12,5%, dar în servicii a atins şi 17-20%), iar creşterea este transferată în preţuri şi produce inflaţie.

Creşterea veniturilor salariale peste inflaţie (fie că vorbim de creşterea salariului minim sau de alte creşteri) produce chiar ea inflaţie.

Creşterea venitului disponibil impulsionează cererea şi, cum oferta este cam aceeaşi, preţurile scad mai încet decât şi-ar dori şi BNR, şi populaţia.

„Avem o persistenţă a presiunilor inflaţioniste din partea costurilor cu forţa de muncă şi un excedent de cerere agregată în economie care acţionează în continuare în sensul creşterii preţurilor”, a comentat Isărescu.

Poate şi de aceea BNR a amânat redu­cerea ratei dobânzii de politică monetară şi a scăzut-o abia recent cu 25 de puncte de bază până la 6,5%, prag ce a rămas cu peste un punct deasupra inflaţiei (5,4% în iulie).