♦ Statisticile INS arată că scăderea inflaţiei lunare în decembrie a fost susţinută mai ales de mărfurile nealimentare, la care preţurile s-au majorat lună la lună cu doar 0,08%, şi de servicii, cu un plus de 0,2%, în timp ce alimentele au afişat un avans de 0,37% ♦ „Odată ce şocurile de pe partea ofertei vor ieşi din baza statistică, anticipăm o dezinflaţie accentuată, cu o inflaţie proiectată să scadă la 3,7% an la an în 2026.”
Creşterea preţurilor s-a temperat în luna decembrie, rata lunară a inflaţiei coborând la jumătate faţă de luna anterioară, respectiv la 0,2%, conform datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), semn că scăderea consumului în ultimele luni a convins poate comercianţii să încerce să nu mai opereze scumpiri sau măcar să le menţină cât mai mici.
Practic, creşterea preţurilor din ultima lună a anului trecut este cea mai mică după aprilie 2025, când se cifra la 0,07%. Ulterior, preţurile au început să urce treptat, cu un vârf de 2,7% în iulie faţă de iunie.
În paralel, consumul s-a dus pe o pantă descendentă, luna noiembrie marcând un minus de 4,6% a cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Pe de altă parte baza de calcul este dezechilibrată, în condiţiile în care în 2024 a avut loc o creştere de 24% a salariilor în sectorul public în şi recalcularea pensiilor, doi factori care au dat un impuls puternic consumului, care s-a majorat cu 10% în 2024.
Datele publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică arată că scăderea inflaţiei lunare în decembrie a fost susţinută mai ales de mărfurile nealimentare, la care preţurile s-au majorat lună la lună cu doar 0,08%, şi de servicii, cu un plus de 0,2%, în timp ce alimentele au afişat un avans de 0,37%. În ceea ce priveşte rata anuală a inflaţiei, aceasta a coborât uşor în decembrie, la 9,7%, după un 9,8% în noiembrie şi octombrie şi vârful de 9,9% în septembrie şi august, arată datele publicate miercuri de INS. Dintre alimente, cele mai mari scumpiri an la an au fost la cacao şi cafea (24%), fructe proaspete (15%), zahăr şi miere şi carne de vită. În schimb, cartofii s-au ieftinit cu 10%, fasolea cu 5%, iar făina, mălaiul şi zahărul cu circa 1%. La servicii, cele mai mari creşteri au fost la biletele de tren (24%) şi de avion (18%), iar dintre mărfurile nealimentare, energia electrică era în decembrie cu 60% mai scumpă decât la finele lui 2024, iar cea termică cu 18%.
Cele mai recente estimări ale Comisiei Naţionale de Prognoză arată că şi în 2026 înclinaţia spre consum a populaţiei se va reduce semnificativ, determinând, implicit, o decelerare pronunţată a consumului privat (-0,8%).
Instituţia estimează o creştere economică de 1% în acest an, în condiţiile în care impactul măsurilor de ajustare fiscală va fi mai pronunţat şi se va resimţi cu precădere la nivelul restrângerii puterii de cumpărare a populaţiei, ca urmare a menţinerii unei inflaţii ridicate în prima parte a anului şi a unei reduceri a venitului disponibil al gospodăriilor.
Pentru perioada 2027-2029, prognoza indică un proces inflaţionist în atenuare, excepţie făcând primul semestru din 2026, când se vor resimţi temporar efectele măsurilor de creştere a sustenabilităţii fiscale şi a reliberalizării pieţei energiei din 2025. Persistă însă riscul exercitării unor presiuni suplimentare asupra creşterii preţurilor de consum pentru anul 2026, provenind din reliberalizarea preţurilor pentru gazele naturale şi renunţarea la plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază.
În acelaşi timp, Comisia Europeană vede o inflaţie medie anuală de 5,9% în România în 2026, după 6,7% în 2025, iar OECD pariază pe 6% în 2026.
La rândul lor analiştii Erste/BCR, sunt de părere că procesul de scădere a inflaţiei se va manifesta în 2026, accentuat din a doua jumătate a anului, după ce în 2025 rata anuală a inflaţiei a urcat spre 10% din cauza şocurilor fiscale.
„Odată ce şocurile de pe partea ofertei vor ieşi din baza statistică, anticipăm o dezinflaţie accentuată, cu o inflaţie proiectată să scadă la 3,7% an la an în 2026. Cu toate acestea, riscurile rămân.Expirarea plafonării preţului gazelor naturale şi a plafonării adaosurilor comerciale pentru produsele alimentare de bază la sfârşitul lunii martie ar putea introduce riscuri în creştere pentru prognoza noastră. Pe de altă parte, măsurile de consolidare fiscală anunţate ar trebui să exercite o presiune descendentă asupra cererii agregate, susţinând o inflaţie mai scăzută“, se arată într-un raport Erste/BCR semnat de analiştii Ciprian Dascălu, Vlad Ioniţă şi Rareş Racoviţă.
Cea mai recentă prognoză a BNR indica un nivel al inflaţiei anuale de 9,6% în decembrie 2025, pentru ca în anul 2026 să scadă la 3,7%. Economiştii ING Bank cred că rata medie a inflaţiei va fi de 7,3% în 2025 şi de 4,5% până la sfârşitul anului 2026, cu o medie anuală de 7,2%. Estimările lor rămân peste prognoza BNR.
Pe de altă parte, analiştii ING spun că mizează pe o reducere semnificativă a presiunilor inflaţioniste actuale până în vara anului 2026, când presiunile generate de impozite şi energie vor dispărea, în timp ce veniturile reale negative vor continua să exercite presiuni asupra cererii şi asupra încrederii consumatorilor.
Tot 4,5% este şi nivelul inflaţiei estimat de UniCredit Bank pentru 2026, economiştii băncii mizând pe o creştere economică de 1,5% pentru România în acest an, faţă de 0,8% în 2025, şi o scădere a dobânzii de către BNR la 5,5%, într-un scenariu optimist.
„În România, mă aştept ca BNR să reducă dobânda de referinţă de la 6,5% la 4,5% la finalul lui decembrie 2026 şi cu o reducere în continuare în 2027, dacă inflaţia se va duce către ţinta de 2,5%- 1%”, este de părere Anca Negrescu, economistul-şef al UniCredit Bank România. Dar acesta este scenariul optimist, precizează ea. În scenariul pesimist, care ar interveni dacă nu vom vedea nicio ajustare fiscală, dobânda va rămâne la 6,5%.
