♦ Economiştii spun însă că această creştere nu este o tendinţă şi că, de luna viitoare, am putea asista la reducerea inflaţiei, până spre 4% la final de an.
O observaţie generală: cererea puternică de consum (plus 9,9% în T2 2024) menţine şi ea inflaţia ridicată. Dacă în iulie rata inflaţiei a fost de 5,4% (4,9 în iunie), veniturile salariale (iunie) au consemnat un plus de 12,5%, aşadar o creştere real pozitivă însemnată care s-a dus în consum şi s-a văzut în preţuri.
Inflaţia lunară a fost provocată în iulie, în principal, de creşterea faţă de iunie, a preţurilor la combustibili (plus 2,94%), asta şi pentru că accizele au fost majorate de la 1 iulie. Preţurile au crescut cu 2%, în iulie faţă de iunie, şi în zona de „apă, canal salubritate”. La alimente, creşterile au fost neînsemnate, de 0,1%.
Astfel, indicele preţurilor de consum iulie/iunie a fost de 0,6%, cu o creştere de 0,1% la produsele alimentare, de 0,9% la produsele nealimentare şi de 0,74% la servicii. Este o inflaţie ce pare că vine mai degrabă din zona fiscală (majorarea salariului minim, accize mai mari) mai degrabă decât din cea monetară - reducerea dobânzii-cheie cu 25 de puncte de bază nu face gaură în cer, iar dobânda rămâne peste inflaţie.
Şi economiştii, şi BNR pariază pe o revenire a inflaţiei pe panta descrescătoare.
În ultimul raport asupra inflaţiei, BNR anticipează o inflaţie de 4% în acest an (final) şi de una de 3,4% la finalul lui 2025.
„Combustibilii (plus 2,94%), preţurile la «apă, canal, salubritate» (plus 2%) alături de energie (plus 0,5%) şi gaze (plus 1%) au fost factorii principali ai majorării inflaţiei.
Cererea de consum rămâne ridicată, pentru că veniturile populaţiei, ca urmare a creşterii salariilor, rămân real pozitive şi influenţează preţurile. Pe viitor, inflaţia este de aşteptat să scadă. În privinţa combustibililor, aici va fi o scădere ce se va vedea chiar de luna viitoare, pentru că preţurile la pompă încep să scadă, influenţate de cotaţia petrolului pe plan mondial. Pe de altă parte, anul agricol a fost destul de prost şi, dacă în iulie inflaţia alimentară a fost nesemnificativă, de doar plus 0,1%, aici s-ar putea să se schimbe ceva în lunile ce vin”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.
Inflaţia coboară mai greu pentru că consumul este în creştere. Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul (care reflectă cel mai bine evoluţia consumului privat) a crescut în primul trimestru din an cu peste 6%, dar în trimestrul al doilea avansul a fost de 9,9%. Astfel, avansul consumului a fost, pe primele şase luni din an, de 8,1%.
Potrivit lui Ionuţ Dumitru, despre o reducere de consum am putea vorbi în momentul în care guvernul va pune, cu seriozitate, problema deficitului bugetar şi, în funcţie de concluziile la care ajunge pentru a face economii (de pildă eliminarea tuturor nişelor fiscale cu efect asupra veniturilor salariaţilor), va influenţa consumul care, la rându-i, ar putea avea ceva influenţă asupra inflaţiei.
Deocamdată, însă, economiştii îşi spun speranţa în consumul intern care să susţină economia şi să contrabalanseze căderile ce vin din industrie, ca urmare a situaţiei dificile de pe piaţa europeană.
iulian.anghel@zf.ro
