• Leu / EUR4.9423
  • Leu / GBP5.8196
  • Leu / USD4.6194
Eveniment

Ce înseamnă, practic, pentru România, aderarea la clubul elitist al OCDE. Dumitru Miron, ASE: Dacă vom fi primiţi ca membri, ar fi un certificat de bună purtare pentru România. Investiţiile ar putea creşte, împrumuturile ar fi mai avantajoase

Ce înseamnă, practic, pentru România, aderarea la clubul elitist al OCDE. Dumitru Miron, ASE: Dacă vom fi primiţi ca membri, ar fi un certificat de bună purtare pentru România. Investiţiile ar putea creşte, împrumuturile ar fi mai avantajoase

Autor: Adelina Mihai

27.01.2022, 09:00 478

Decizia începerii negocierilor pentru aderarea României la OCDE (Orga­nizaţia pentru Co­ope­rare şi Dezvoltare Economică), organizaţia celor mai dezvoltate state din lume, este un semnal extrem de bun pentru economie, dar autorităţile trebuie să se pregătească pentru cele peste 20 de capitole la care va fi evaluată ţara pentru a accede la acest club elitist.

OECD este clubul de golf al ţărilor şi bogate, dar, mai cu seamă, democrate. Este un club restrâns al „tenişilor albi“.

După ani de zile în care România a bătut la poarta clubului, OECD a decis să ia în discuţie candidatura României. Vineri, OECD va face public un raport despre situaţia economică a României şi poziţia ei pe scena lumii.

„În momentul în care se va pro­duce şi când se va produce aderarea României la OCDE, acest pas ar însemna că primim un certificat de bună purtare, pentru că înseamnă accesul într-o grupare elitistă. OECD este grupul ţărilor dezvol­tate. Noi aspirăm de multe decenii la această selectă categorie de state, dar din păcate am rămas pe dinafară şi am rămas în urma suratelor noastre din Europa Centrală şi Răsăriteană, care sunt toate acolo, cu excepţia noastră şi a Bulgariei“, a explicat profesorul Dumitru Miron de la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Academiei de Studii Econo­mice din Bucureşti. El a mai spus că acest proces presupune şi o asumare de responsabilităţi pentru ca Româ­nia să se menţină în acest grup elitist.

„Problema care se pune este că avem o companie selectă - Brazilia Argentina, Peru, Bulgaria şi Croaţia. Toate aceste candidaturi vor trece prin 20 de comitete tehnice, fiecare dintre ele mergând de la politic până la economic pur, trecând prin statul de drept şi respectarea drepturilor omului, la independenţa justiţiei - capitole la care noi mai avem unele restanţe“, a mai spus profesorul Miron.

El a mai spus că, în cadrul acestor negocieri, nu sunt prevăzute deadline-uri, ceea ce înseamnă că fiecare ţară va avansa în discuţii în funcţie de gradul de conformare faţă de rigori.

„Va trebui să fim foarte serioşi în această zonă pentru că, într-o cursă cu încă vreo 5-6 alţi alergători ar trebui să ne plasăm în plutonul fruntaş. Pentru că iarăşi o să ne trezim că aderă la OECD ceilalţi şi noi nu“, a mai spus profesorul Miron.

Statutul României de membru al Uniunii Europene este incomplet fără această apartenenţă la cea mai mare organizaţie economică din lume, la fel cum s-a întâmplat şi cu Schengen, este de părere profesorul Adrian Cioroianu de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, care a fost ministru de externe în vremea guvernului Tăriceanu.

„Este cea mai mare organizaţie economică şi faptul că a durat atât de mult materializarea acestei cereri pe care noi am făcut-o cred că la începutul anilor 2000 are de-a face cu jocul de influenţe de la nivelul acestui OCDE, adică mereu intră grupuri de state: dacă intră câteva din Europa, trebuie să intre şi unele din America Latina. Noi trebuie să ne comparăm în primul rând cu partenerii noştri europeni. Noi suntem pe locul 40 după majoritatea indicatorilor la nivel mondial. Problema e că toate ţările din UE, cu excepţia Bulgariei, sunt înaintea noastră. Dar altfel, noi la nivel mondial suntem în primul sfert de state. Şi din acest punct de vedere era frustrantă această neincludere a noastră în OCDE de până acum“, a mai spus Adrian Cioroianu. El a subliniat faptul că, deşi nimeni nu poate spune câţi investitori vor veni sau dacă românii vor trăi mai bine ca acum după ce România va fi membră OCDE, „oricum va fi mai bine decât în prezent“.

Invitaţia de a începe negocierile de aderare la OECD confirmă statutul României de ţară dezvoltată, pe care Banca Mondială l-a validat începând cu anul 2019, spune Ramona Jurubiţă, liderul firmei de audit şi consultanţă KPMG România.

„Dincolo de aspectul acesta, de mândrie naţională, ca fiscalist mă gândesc la avantajele practice ale statutului de membru al acestui grup select. Aderarea ne garantează adoptarea unor practici moderne şi predictibile în domeniul economic. În calitate de cetăţean, dar şi de părinte, mă bucur în mod special de faptul că, prin aderarea la OECD, România are posibilitatea de a-şi evalua şi îmbunătăţi sistemul educaţional în conformitate cu cele mai bune practici din alte state membre. După aderare, România va fi monitorizată constant pe toate aspectele şi palierele economice, sociale, de bună guvernanţă etc., iar toţi indicatorii relevanţi vor fi măsuraţi constant. Este bine ştiut în mediul de afaceri, ce nu măsori, nu gestionezi. Chiar şi până la aderare, vom vedea reforme substanţiale, fiindcă OECD ne va da o hartă de parcurs, iar aceasta  va fi o oportunitate de a încuraja şi atrage investiţiile în România“, a explicat Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner al firmei de audit şi consultanţă KPMG.

Invitaţia de a adera la OCDE este o decizie politică, întrucât 38 de ţări au fost de acord cu soliditatea candidaturii României, a spus Radu Puchiu, antreprenor şi fost secretar de stat care s-a ocupat de comitetul interministerial pentru relaţia cu OCDE în anul 2017.

„E un cec în alb, dacă vreţi, contra unei promisiuni, unui angajament al României că va îndeplini toate criteriile de a deveni membru. Asta înseamnă că toţi actorii implicaţi sunt de acord să sprijine acest efort - menţinerea lui e a doua cea mai dificilă încercare. (...) Odată invitată, România trebuie să fie activă (nu doar prezentă) la activitatea OCDE. Asta înseamnă să ai oameni tehnici foarte bine pregătiţi, pe domeniile de lucru efectiv ale organizaţiei, care să fie prezenţi acolo şi să contribuie efectiv la documentele şi studiile organizaţiei. Şi poate o să râdeţi, problema nu e să găseşti aceşti oameni în ministere - credeţi-ma pe cuvânt că există! Problema e să ajungă ei şi nu vreun sprijinit politic care vrea să viziteze Parisul. Problema e să îi convingi să lucreze la nivelul OCDE, cu OCDE, fără să-i poţi motiva suplimentar. Înţelegeţi de ce e mai complicat decât să ţii indicatorii macroeconomici în limite? Cei care au trecut prin administraţie cred că înţeleg mai bine ce zic“, a spus Radu Puchiu, în prezent co-fondator al H.appy Cities, organizaţie care încurajează colaborarea inovativă dintre cetăţeni şi administraţie, într-o postare pe Facebook.

România a mai încercat de trei ori să adere la OCDE, o dată în 2004, o dată în 2012 şi ultima dată în 2014, a reamintit Anca Dragu, preşedinta Senatului.

„Este o responsabilitate uriaşă pentru guvernul României acum. Orice schimbare a legislaţiei care nu este în acord cu valorile şi practicile OCDE poate afecta aderarea noastră la organizaţie. Statele candidate sunt obligate să asigure respectarea statului de drept, valorile economiilor de piaţă deschise, comerciale, competitive, durabile şi transparente, precum şi o solidă guvernanţă economică“, a spus Anca Dragu, pe Facebook. Ea a mai explicat faptul că apartenenţa la OCDE este şi „un pas în faţă pe scara ratingului de ţară“, lucru care atrage încrederea investitorilor de a-şi derula afacerile în România.

„Orice apartenenţă la astfel de structuri asociative care dau certificate de excelenţă pot să aibă şi efecte palpabile, de genul: investeşti într-o ţară membră a OECD pentru că eşti mai atras să o faci, poţi să te împrumuţi ceva mai ieftin pentru că îndeplineşti nişte criterii pentru a avea un rating mai avantajos, deci sunt o mulţime de criterii“, a explicat profesorul Dumitru Miron.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) a transmis ieri că organizaţia are oameni „pregătiţi şi disponibili să sprijinim autorităţile în următoarele etape ale acestui demers complex şi riguros de aliniere cu standardele, politicile şi bunele practici OCDE, conform cu ţintele stabilite pentru România“.

 

Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), pe scurt:

► Este o organizaţie internaţională care îşi propune să construiască „politici mai bune pentru vieţi mai bune“; este un for interguvernamental care se ocupă de identificarea, diseminarea şi evaluarea aplicării politicilor publice optime pentru asigurarea creşterii economice, prosperităţii şi dezvoltării sustenabile în rândul statelor membre, precum şi la nivel global.

► Are o istorie de peste 60 de ani

► Printre membrii fondatori se află Canada, Franţa, Germania, Italia, Marea Britanie şi SUA

► Are 37 de ţări membre

► Cele mai recente state care au devenit membre sunt Columbia şi Costa Rica (2020)

► În această săptămână, România, Argentina, Brazilia, Peru, Bulgaria şi Croaţia au primit invitaţia oficială de a începe negocierile de aderare la OECD

 

Cine este şeful OECD:

► Mathias Cormann este secretarul general al OECD

► Are un mandat de cinci ani început în iunie 2021

► Înainte de a fi la OECD, a fost ministrul de finanţe din Australia

► Este vorbitor de limbă germană, a fost născut şi crescut în Belgia, în comunitatea germană a ţării

► A emigrat în Australia în 1996


Dumitru Miron, profesor, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale – ASE

În procesul de negociere pentru OCDE, vom trece prin 20 de comitete tehnice, fiecare dintre ele mergând de la politic pânăă la economic pur, trecând prin statul de drept şşi respectarea drepturilor omului, la independenţa justiţiei - capitole la care noi mai avem unele restanţe.


Ramona Jurubiţă, country managing partner, KPMG

Este bine ştiut în mediul de afaceri, ce nu măsori, nu gestionezi. Chiar şi până la aderare, vom vedea reforme substanţiale, fiindcă OECD ne va da o hartă de parcurs, iar aceasta  va fi o oportunitate de a încuraja şi atrage investiţiile în România.


Adrian Cioroianu, profesor, Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti

Suntem pe locul 40 după majoritatea indicatorilor la nivel mondial. Problema e că toate ţările din UE, cu excepţia Bulgariei, sunt înaintea noastră. Dar altfel, noi la nivel mondial suntem în primul sfert de state. Şi din acest punct de vedere era frustrantă această neincludere a noastră în OCDE de până acum.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9423
Diferență: 0,0121
Ieri: 4.9417
Azi: 4.6194
Diferență: -0,2031
Ieri: 4.6288
Azi: 5.8196
Diferență: 0,5008
Ieri: 5.7906
Azi: 4.8107
Diferență: 0,1082
Ieri: 4.8055