Gradul de realizare a reformelor şi investiţiilor din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este de doar 14%, arată tabloul de bord publicat de Comisia Europeană. România este printre codaşele Uniunii Europene la acest capitol, alături de Bulgaria sau Cipru. Din cele 558 de reforme şi investiţii, arată datele publicate de Comisia Europeană, România a dus la capăt „într-un mod satisfăcător” numai 70.
PNRR înseamnă un plan de 29 mld. euro pentru investiţii în rezistenţa României la şocuri economice, împărţiţi în două: jumătate fonduri nerambursabile şi jumătate împrumuturi la dobânzi aferente ratingului Comisiei Europene, care se împrumută la dobânzi mici, datorită ratingului bun.
Pentru a accesa fondurile, România trebuie să ducă la capăt mai multe reforme cuprinse în PNRR şi agreate cu Comisia Europeană când s-a făcut planul. Un update de la Comisia Europeană arată însă că numai 14% din angajamentele României au fost respectate, până în acest moment.
Cum arată restul datelor privind PNRR
României i-au intrat în conturi, potrivit datelor publice, circa 9,5 mld. euro, din PNRR până în acest moment. Conform execuţiei bugetare, însă, s-au cheltuit doar un sfert din aceşti bani, adică 2,4 mld. euro în 2022, 2023 şi 2024 cumulat. În aceste condiţii, România trebuie să cheltuie în următorii doi ani şi jumătate restul de 26,6 mld. euro, sau pierde banii, pentru că PNRR, cel puţin conform negocierilor actuale, nu poate fi derulat mai departe de 2026 inclusiv şi ultima investiţie trebuie finalizată până se încheie acest termen.
