Eveniment

Interviu cu ministrul finanţelor Eugen Teodorovici: „De ce să fim noi campioni la austeritate când alţii cheltuiesc şi astfel se dezvoltă?“

Autor: Iulian Anghel

21.07.2015, 00:08 7962

„De ce 1,2% din PIB deficit bugetar în 2016? De ce ne raportăm la acest 1,2%? Gu­ver­nul nu poate sta în acest deficit. Eu nu spun că trebuie să creştem pe datorie, dar trebuie să fim mai pozitivi. De ce să fim noi campioni la MTO (Medium Term Obligation - n.red.) când alţii cheltuiesc şi astfel se dezvol­tă?“, susţine ministrul finanţelor. Decizia de reducere a taxelor nu este una contabilă, este una politică, subliniază el. Prin urmare, abordările strict contabile nu-şi au rostul în această discuţie.

„O administraţie trebuie să-şi asume o politică anume. Prin decizia de retrimitere a Codului fiscal în Parlament pre­şedintele Klaus Iohannis a creat o breşă. Există această tripletă guvern - Par­lament - preşedinte. Dacă preşedintele nu ar fi retrimis proiectul Parlamen­tului exista un consens. Aşa ai creat o breşă în faţa pieţelor. Laşi sentimentul că, dacă vine un alt guvern nu va pune în practică măsurile adoptate“, spune ministrul finanţelor.

Faptul că şi guvernatorul Mugur Isă­rescu a avut obiecţii faţă de nivelul major al relaxării fiscale este firesc, din punctul de vedere al ministrului, care punctează însă că o astfel de abordare este „conservatoare“.

„Trebuie să avem (guvernul – n.red.) o abordare mai în­drăzneaţă. Eu sunt un ministru probusiness. Schimb abordarea conform căreia dincolo de cifre nu există nimic.“

Cu un dosar gros în faţă în care sunt trecute deficitele bugetare ale tuturor ţărilor din UE şi ţintele asumate pe viitor de acestea, ministrul comentează ceea ce el numeşte situaţia privilegiată a României, care, în opinia sa, „şi-a făcut temele“ în materie de deficit mai devreme cu un an.

România a avut în 2014 un deficit bugetar de 1,9%, sub ţinta stabilită de legea bugetului. Însă România şi-a asumat în faţa UE o ţintă de deficit bugetar de 1,2% în 2016, astfel încât să se încadreze în ţinta de deficit structural de 1% din PIB stabilită prin MTO (obiectivele pe termen mediu) constrângătoarea directivă de rigoare bugetară a UE pe care România a inclus-o în legislaţia internă în 2012, în timpul guvernului Ungureanu.

Depăşirea ţintei de deficit de 1,2% din PIB în 2016, din cauza măsurilor de relaxare fiscală, a fost ra­ţiu­nea oficială pentru care pre­şedintele Klaus Iohannis a retrimis săptămâna trecută legea codului fiscal în Parlement.

Însă, potrivit şefului finanţelor, depă­şirea ţintei de deficit de 1,2% din PIB este posibilă chiar prin legea 69/2010 care a adoptat în dreptul intern MTO, cu condiţia ca efectele să fie vizibile anul urmâtor. Or, tocmai asta va face noul cod fiscal, prin reducerile de taxe.

„Îţi aduc în economie mai mult câştig“, îşi face socoteli ministrul.

Cifrele arată aşa la Ministerul de Finanţe. Întreg pachetul de reduceri fiscale cuprinse în noul cod fiscal înseamnă un efort bugetar de 15 miliarde de lei. Din aşa-numitul efect de runda a doua (banii care se întorc în buget ca urmare a stimulării economiei) se întorc 5 miliarde de lei. Ar mai rămâne 10 miliarde de lei de acoperit. Dar există un plus de încasări anul acesta de 8 miliarde de lei ca urmare a unei mai bune activităţi a ANAF ce va continua şi anul viitor, în ciuda scăderii TVA la alimente. Din modificarea legii rede­ven­ţe­lor va mai fi adus la buget un miliard de lei. Mai există o serie de proiecte precum realizarea achiziţiilor publice în sistem centralizat care va aduce bugetului economii însemnate. Măsura majorării salariilor bugetarilor ar însemna un efort de 10 miliarde de lei, dar este de văzut dacă ea se va petrece într-un an sau în mai mulţi ani. Şi, peste toate, există la Ministerul de Finanţe un buffer de 5,6 miliarde de euro. Prin urmare, contabil, reducerea TVA este în bună măsură acoperită. Deficitul de 1,2% din PIB în 2016 va fi depăşit, admite ministrul, dar, în niciun caz, dă el asigurări, nu va atinge 3% din PIB, iar România nu va intra în procedură de deficit excesiv (peste 3% din PIB).

Dacă lucrurile sunt aşa de simple, de ce atunci preşedintele a retrimis legea în Parlament?

Pentru că, spune plastic ministrul finanţelor, şeful statului nu l-a invitat nici măcar la o cafea, timp în care ar fi putut să explice cu cifre situaţia.

„Era profesional corect ca preşedintele să solicite o întâlnire cu ministrul finanţelor.“ Înainte de a retrimite legea în Parlament. Au exista discuţii doar cu consilierul economic al preşedintelui Cosmin Marinescu, spune ministrul şi se întreabă de când un singur consilier are o expertiză care o depăşeşte pe cea a unui corp de experţi din Ministerul de Finanţe.

Mai mult, susţine Teodorovici, atunci când s-a oferit el să vină cu date, preşedintele a tratat situaţia cu uşurătate.

„I-am spus, domnule pre­şe­dinte, dacă do­riţi să avem o dis­cuţie... Ha - ha - ha, e prea târziu“, a răs­puns pre­şe­din­tele, potrivit relatării ministrului finanţelor.

„Politica nu este să-mi dai tu mie picioare. Se întâmpla la depunerea jurământului de către Iulian Matache (vineri – n. red.). Putea măcar să mă cheme la o cafea“, îşi aduce aminte ministrul finanţelor.

Preşedintele sugerează Parlamentului, în motivarea retrimiterii codului spre reexaminare, să se gândească la etapizarea măsurii de reducere a TVA de la 24% la 19%. Nu are obiecţii însă faţă de celalalte măsuri. Or, spune ministrul, fie că dai înapoi TVA cu un punct, fie că îl dai cu două, deficitul bugetar tot va sări de 1,2% din PIB în 2016. Prin urmare, ca să nu depăşeşti deficitul de 1,2% din PIB trebuie să renunţi la aproape întregul programul conţinut în codul fiscal, nu doar la o parte – un punct, două, trei din TVA.

Reducerea fiscală este o abordare politică, admite ministrul. Este, spune el, o altă filosofie de a guverna. Nu o spune direct, însă este o partitură îmbrăţişată la nivel european de adversarii austerităţii care spun că tăierile de cheltuieli au făcut mai mult rău economiilor.

„Eu sunt un ministru probusiness. Schimb abordarea potrivit căreia dincolo de cifre nu există nimic.“

 

Ce a mai spus ministrul finanţelor:

Eu nu spun că trebuie să creştem pe datorie, dar trebuie să fim mai pozitivi.

Dacă preşedintele nu ar fi retrimis proiectul Parlamen­tului exista un consens. Aşa ai creat o breşă în faţa pieţelor.

Eu sunt un ministru pro business. Schimb abordarea conform căreia dincolo de cifre nu există nimic.

 
 

Şi, adaugă destul de misterios ministrul: „Dacă ar fi să aleg între interesul european şi cel naţional, îl aleg pe cel naţional fără să respir. Sunt multe ţări care au făcut deficite dincolo de 3% din PIB. Şi nimeni nu le reproşează. Or, toţi suntem egali din punctul de vedere al respectării regulilor. România este într-o situaţie macroeconomică astăzi care îi permite să devieze temporar depăşind cu puţin deficitul convenit.“

Potrivit ministrului, Comisia Europeană are obiecţii faţă de reducerile fiscale promovate de guvern pentru că nu vrea să se trezească, eventual, cu o problemă în plus.

„România nu vrea să creeze probleme Comisiei Europene, dar trebuie să-şi vadă cursul propriu“.

Retrimiterea codului fiscal în Parlament este o soluţie proastă şi nu rezolvă obiecţia de fond a solicitării de reexaminare, anume depăşirea, în urma măsurilor de relaxare fiscală, a pragului de deficit bugetar, spune Teodorovici. Dar încurcă lucrurile în pieţe.

„Piaţa era liniştită că există un cod fiscal (dacă era promulgat - n. red.). Retrimiterea în Parlament este cea mai proastă soluţie.“

Preşedintele Klaus Iohannis a reîntors vineri în Parlament proiectul codului fiscal susţinând că aplicarea lui va depăşi ţintele de deficit.

România s-a angajat să aibă în 2016 un deficit bugetar de 1,2% din PIB, astfel încât să se încadreze în deficitul structural de 1% din PIB stabilit de MTO (obiectivul pe termen mediu) pe care şi l-a asumat.

Abordarea Ministerului de Finanţe este că această ţintă poate fi temporar abandonată câtă vreme măsurile de relaxare fiscală îşi vor face efectul aducând mai apoi bani suplimentari la buget şi stimulând economia.

Prin urmare şi în cazul României va exista o deviere temporară de la ţinte, dar nu una care să depăşească 3% din deficitul bugetar, promite ministrul.

El nu dă un pronostic asupra evoluţiei viitoare a lucrurilor. Este convins însă că şi mulţi liberali vor revota în Parlament măsurile de relaxare fiscală, cum au mai făcut-o.

 

Mihaela Mitroi, liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România: Dezbaterile pe marginea noului Cod fiscal ar trebui depolitizate

Rescrierea şi republicarea Codului fiscal este cel mai important şi aşteptat eveniment economic de către mediul de afaceri din România. Luni de zile asociaţiile de afaceri şi consultanţii fiscali au purtat discuţii şi negocieri cu autorităţile fiscale pentru a se ajunge la o formă finală a proiectului substanţial mai bună decât actuala legislaţie fiscală.

Nu vorbim doar despre măsurile de relaxare fiscală pe care noul proiect le prevede (care sunt pozitive şi apreciate de mediul de afaceri), ci mai ales de aspectele de clarificare legislativă, de predictibilitate şi stabilitate pe care noul proiect le introduce.

Vestea că acesta a fost adoptat în Parlament în unanimitate a fost de asemenea bine primită de către mediul de afaceri, pentru că un astfel de proiect foarte important pentru România necesită consens politic pentru a putea fi aplicat pe termen mediu şi lung, iar adoptarea acestuia ar trebui să fie în afara oricăror dispute politice.

Până la urmă, chestiunea esenţială nu este numai stabilirea cotelor de impozitare, cât menţinerea stabilităţii şi predictibilităţii legislaţiei fiscale din România. Un antreprenor îşi poate face un plan de afaceri luând în calcul cota x sau cota y de impozitare, dar acest plan va fi bulversat dacă cotele de impozitare se schimbă peste noapte sau dacă mereu se introduc impozite şi taxe noi.

De altfel, în varianta finală a textului au fost eliminate câteva dintre măsurile de relaxare fiscală propuse anterior (reducerea CAS cu încă 5% sau scăderea cotei unice la 14%), în vreme ce impozitul pe dividende, care iniţial era eliminat în totalitate, a fost redus la 5%. De asemenea, noul Cod fiscal dă posibilitatea autorităţilor de a majora impozitele locale şi cele pe proprietate, creşte într-o oarecare măsură impozitarea pentru microîntreprinderi, existând astfel un efect de compensare.

Prin urmare, ar trebui să ne concentrăm pe adoptarea unui cod fiscal menit să asigure dezvoltarea economică şi socială a României pentru un deceniu de acum înainte.

 

Care este poziţia Coaliţiei pentru Dezvoltarea României cu privire amânarea republicării Codului fiscal

Considerăm că, în forma actuală, Codul fiscal aduce claritate şi predictibilitate pentru mediul de afaceri. Precizăm că implicarea Coaliţiei nu a vizat propuneri de niveluri sau praguri de impozitare, a căror stabilire a ţinut de asumarea răspunderii politice.

Reprezentanţii CDR consideră că este important să se valorifice volumul intensiv de muncă desfăşurat în ultimul an în procesul de rescriere a Codului fiscal, iar noul cadru fiscal să poată fi aplicat cât mai curând, continuând, în acelaşi timp, procesul de implementare a propunerilor de modernizare fiscală rămase în curs de aprobare sau promulgare.

CDR apreciază dorinţa autorităţilor române de a limita extinderea poverii fiscale asupra mediului de afaceri prin adoptarea de măsuri care contribuie la poziţionarea competitivă a României din punctul de vedere al fiscalităţii. În acelaşi timp, atragem atenţia că trebuie întreprinse în continuare eforturi pentru menţinerea unui cadru fiscal stabil şi predictibil, astfel încât noile reglementări fiscale să-şi poată dovedi efectele pe termen mediu şi lung.

AFACERI DE LA ZERO